Din cuprinsul articolului
Demența este o boală comună și invalidantă care afectează creierul și apare atunci când celulele creierului sunt deteriorate sau mor, ducând la declin progresiv al funcțiilor cognitive, al stării de spirit, al comportamentului și al personalității.
La nivel mondial, există peste 55 de milioane de persoane cu demență, cu aproape 10 milioane de cazuri noi de demență care se dezvoltă în fiecare an. Numărul persoanelor cu demență este în creștere la nivel mondial și se așteaptă să se tripleze până în 2050.
7 semne subtile de demență pe care cei mai mulți oameni le trec cu vederea
Când ne gândim la demență, ne vin adesea în minte imagini cu uitarea numelor, pierderea cheilor sau pierderea noțiunii datei. Totuși, cele mai timpurii semne ale demenței pot fi mult mai subtile. De cele mai multe ori, sunt ușor de trecut cu vederea ca fiind „doar îmbătrânire” sau stres.
Cu toate acestea, cercetările arată că schimbările de dispoziție, mobilitate, limbaj și chiar somn pot apărea cu ani înainte ca problemele de memorie mai familiare să devină evidente.
Recunoașterea acestor schimbări timpurii oferă indivizilor și familiilor șansa de a acționa mai devreme, accesând sprijin, explorând ajustări ale stilului de viață și solicitând sfatul medicului înainte ca afecțiunea să progreseze.
1. Dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite și lacune de comunicare
Dificultăți în găsirea cuvântului potrivit, înlocuirea expresiilor vagi, repetarea poveștilor sau pierderea firului conversațiilor – toate acestea pot fi semne timpurii ale declinului cognitiv. Problemele de limbaj pot apărea devreme, dar adesea sunt trecute cu vederea.
- Cineva se poate chinui să găsească cuvântul corect, să înlocuiască termeni vagi („lucru”, „chestii”) sau să facă pauze mai lungi în conversație.
- Aceste schimbări de comunicare diferă de îmbătrânirea normală (momentele „cu vârful limbii”); sunt constante, crescânde și încep să afecteze interacțiunea socială.
Deoarece cu toții ne chinuim ocazional să găsim cuvinte, aceste semne de avertizare sunt adesea ignorate. Cu toate acestea, atunci când apar cu o frecvență crescândă sau sunt asociate cu alte schimbări, ele necesită atenție.
2. Tulburări de somn, oboseală, modificări ale nivelului de energie și ale capacității decizionale
Un alt semnal de alarmă timpuriu al demenței: oboseala persistentă în ciuda odihnei, noi tipare de a dormi în timpul zilei, insomnie sau somn agitat. Schimbarea eficienței creierului și deteriorarea timpurie a sistemelor de reglare pot produce oboseală sau aceste probleme de somn cu mult înainte ca problemele de memorie să înceapă să domine.
Demența poate afecta, de asemenea, judecata și procesul decizional:
- cineva poate începe să neglijeze facturile,
- să facă achiziții necaracteristice,
- să se îmbrace necorespunzător pentru vreme,
- sau să ignore preocupările legate de siguranță.
Ar putea chiar să pară „neinteresați” mai des, încetând să se implice în activități sociale sau hobby-uri, pierzând motivația sau simțindu-se obosiți în sarcinile mentale. Atunci când observați episoade repetate de alegeri neobișnuite sau asumarea de riscuri, în special la cineva care a fost odată de încredere și vesel, acesta este un motiv pentru a fi alert.
3. Dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare
Sarcinile care odinioară erau o a doua natură, cum ar fi calcularea facturilor casnice, echilibrarea unui buget, gătitul unei mese după o rețetă și navigarea pe un traseu familiar, pot deveni brusc confuze.
- Persoana s-ar putea confrunta cu sarcini cu mai mulți pași, ar putea uita succesiunea acțiunilor sau ar putea deveni nesigură de activitățile care îi erau anterior de rutină.
- Cheia este dificultatea tot mai mare în planificare, secvențiere sau rezolvarea problemelor, nu doar o singură greșeală.
Acest declin subtil al funcției executive trece adesea neobservat, deoarece persoana pare să gestioneze în continuare viața de zi cu zi, doar că cu o dificultate crescândă. Când rutinele familiare devin dificile, merită o privire mai atentă.
4. Pierderi persistente de memorie pe termen scurt
Unul dintre semnele timpurii caracteristice ale demenței sunt problemele de memorie. Nu ocazional uitarea programărilor, ci dificultăți repetate în a-și aminti informații recente.
- Oamenii pot pune aceeași întrebare de mai multe ori, pot pierde noțiunea a ceea ce tocmai au făcut sau pot uita de ce au intrat într-o cameră.
Deși este, de asemenea, frecvent în îmbătrânirea normală, atunci când devine frecventă sau se agravează progresiv, poate semnala un declin cognitiv subiacent. Cercetările sugerează că astfel de probleme de memorie pot apărea cu mai mult de un deceniu înainte de diagnosticare.
5. Schimbări de dispoziție, personalitate sau comportament social
Adesea, prima schimbare nu este deloc cognitivă, ci comportamentală. O persoană cândva extrovertită poate deveni retrasă, apatică, ușor de iritat sau neobișnuit de suspicioasă. Își poate pierde interesul pentru hobby-uri, poate evita ieșirile sociale sau poate părea apatică emoțional.
- Schimbările de dispoziție, pierderea interesului pentru hobby-urile de care se bucura anterior sau izbucnirile agresive neașteptate pot indica o demență precoce, în special în variante mai puțin familiare, cum ar fi demența frontotemporală.
Familiile resping adesea aceste semne ca fiind „doar depresie”, „doar îmbătrânire” sau „stres”, dar în combinație cu alte simptome, acestea pot face parte din tabloul timpuriu.
6. Dezorientare vizuală și spațială
Nu este întotdeauna vorba de memorie; unele schimbări timpurii apar în modul în care o persoană își percepe mediul.
- Pierderea într-un cartier bine cunoscut, uitarea datei sau a anotimpului sau estimarea greșită a distanțelor și a relațiilor spațiale sunt semnale de alarmă comune, dar trecute cu vederea.
- Citirea greșită a obiectelor, dificultățile de a recunoaște fețe familiare, toate acestea pot semnala prezența precoce a demenței. Aceste simptome se abat de la îmbătrânirea normală. De exemplu, uitarea ocazională a zilei săptămânii este frecventă, dar nesiguranța repetată de unde te afli sau cum ai ajuns acolo nu este.
Cercetările arată chiar că modificările formei creierului apar cu mulți ani înainte de diagnosticare, afectând procesarea spațială și vizuală.
7. Mers încetinit/modificări ale mobilității
Indiciile fizice ale demenței cu debut precoce pot apărea, de asemenea, devreme. Cercetările indică faptul că o scădere a vitezei de mers sau noi probleme de echilibru și coordonare pot fi legate de declinul cognitiv precoce.
Dacă cineva începe să meargă mai încet, se împiedică mai des sau pare mai rigid și mai puțin fluid în mișcare, acest lucru ar putea semnala că rețelele motorii ale creierului sunt afectate, nu doar „vârsta înaintată”.
