Din cuprinsul articolului
Cercetarea CREDU dezvăluie de ce românii nu renunță la obiceiurile nesănătoase, chiar dacă sunt conștienți de riscuri. Află mecanismele psihologice și soluțiile propuse prin programul „Alegeri pentru Sănătate”.
CREDU -Centru de cercetare, educație și comunicare pentru sănătate publică- aduce în prim-plan o realitate incomodă, dar esențială: românii știu că au obiceiuri nesănătoase, însă le este extrem de dificil să le schimbe.
Pe baza unei cercetări naționale ample, care a inclus 1.200 de respondenți, interviuri cu medici și analiza comportamentelor din mediul online, studiul arată că problema nu este lipsa informației, ci incapacitatea de a o transforma în acțiuni concrete.
Această concluzie a stat la baza lansării programului național „Alegeri pentru Sănătate – Dincolo de umbre”, care propune o abordare complet nouă asupra schimbării comportamentale.
Studiu CREDU. Ce arată datele: românii știu, dar nu acționează
Rezultatele sunt clare și, în același timp, îngrijorătoare:
- 82% dintre români recunosc că au obiceiuri nesănătoase
- 85% consideră prevenția importantă, dar doar 56% acționează efectiv
- Media este de 4,1 comportamente nesănătoase per persoană
- 55% dintre oameni au cel puțin 4 obiceiuri nesănătoase simultan
Studiul arată că riscul nu vine doar din intensitatea unui comportament, ci din acumularea lor.
Topul comportamentelor nesănătoase moderne
Cercetarea evidențiază o schimbare importantă: dependențele moderne au depășit obiceiurile clasice.
Cele mai frecvente comportamente cu risc sunt:
- utilizarea excesivă a telefonului și social media (87%)
- consumul excesiv de TV și streaming (79%)
- alimentația dezechilibrată (79%)
În plus:
- dependența digitală a depășit fumatul
- doar 27% dintre români fac mișcare regulat
- 50% se confruntă cu probleme de somn
De ce nu reușim să ne schimbăm: mecanismul „umbrelor”
Studiul introduce un concept esențial: „umbrele”, factori emoționali care stau la baza obiceiurilor nesănătoase.
Acestea includ:
- tensiunea neexprimată
- anxietatea de fond
- singurătatea
- presiunea socială
- plictiseala
- epuizarea cronică
- durerea emoțională nerezolvată
Aceste „umbre” creează un mecanism repetitiv în care presiunea acumulată duce la epuizare, epuizarea determină nevoia de compensare, compensarea se transformă în repetiție, repetiția ajunge să fie percepută ca normalitate, iar în timp acest proces se cronicizează.
Cu alte cuvinte, obiceiurile nesănătoase nu sunt întâmplătoare, ci funcționează ca soluții temporare pentru disconfort emoțional.
Paradoxul modern: știm ce e rău, dar continuăm
Un aspect esențial identificat este fenomenul de autoreglare. În loc să renunțe complet la un obicei nesănătos, oamenii aleg unul „mai puțin rău”.
Exemple:
- mai puțin alcool, dar mai mult scrolling
- mai puțin fumat, dar mai mult mâncat emoțional
Acest fenomen duce la pluri-compensare, unde comportamentele se înlocuiesc, dar problema rămâne.
Barierele reale ale schimbării
Deși motivația există, schimbarea este blocată de factori concreți:
- 50% invocă costurile ridicate (alimente sănătoase, sport, consultații)
- 32% suferă de suprasolicitare profesională
- 33% prioritizează nevoile altora
În plus:
- schimbarea este predominant internă (68%)
- intervențiile externe au eficiență limitată
Ce spun specialiștii
Specialiștii implicați în cercetare confirmă că obiceiurile nesănătoase nu sunt simple alegeri greșite, ci răspunsuri complexe la presiuni emoționale și sociale.
- Oana Voicu, specialist în educație și comunicare pentru sănătate, fondator CREDU:
„Lucru esențial pe care această cercetare îl confirmă este că problema nu este doar informația, ci și transformarea ei în comportament. Oamenii știu ce le face rău și, totuși, perseverează, nu din ignoranță, ci pentru că fiecare obicei nesănătos acoperă o nevoie emoțională reală: nevoia de a descărca tensiunea, de a te liniști, de a aparține, de a simți că mai controlezi ceva.
Mecanismele de reglare emoțională, fie că e vorba de un pahar de vin seara, de scroll pe telefon sau de mâncat în fața televizorului, sunt stabilizatori temporari, reduc disconfortul pe moment. Problema e că nu rezolvă sursa presiunii, iar când presiunea revine, comportamentul revine cu ea. Când cineva alege un obicei mai puțin dăunător în locul altuia, nu e slăbiciune, e adaptare cu ce are la îndemână.
Nu poți înlocui un obicei fără să știi ce acoperă. Îl poți interzice, condamna sau ignora, dar va reveni sau va migra spre altceva. O intervenție eficientă începe cu întrebarea corectă: nu „de ce nu renunți?”, ci „ce nevoie a acoperit acest obicei?”.”
- Dr. Daciana Toma, medic primar medicină de familie:
„Rezultatele acestui studiu sunt foarte importante pentru noi, deoarece explică rezistența pe care o întâlnim deseori în cabinet. Programul național inițiat de CREDU ne ajută să vedem că pacientul nu este un simplu receptor de instrucțiuni, ci un om care se confruntă cu bariere emoționale puternice.
Trebuie să învățăm să comunicăm despre factorii de risc într-un mod care să nu mai provoace defensivă, ci să invite la dialog și la o asumare treptată a unor obiceiuri mai bune.”
- Psih. Mrd. Ortansa Mărgărit, psihoterapeut:
„Comportamentele cu risc sunt adesea niște scuturi în spatele cărora ne ascundem de realități greu de gestionat. Cercetarea confirmă că oamenii au nevoie de empatie pentru a putea renunța la aceste umbre. Când înțelegem de ce ne este greu să renunțăm la un obicei nesănătos, bariera cade și putem începe, în sfârșit, să facem alegeri care să ne onoreze sănătatea, nu să o sacrifice.”
- Dr. Gianina Vinereanu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice:
„Mecanismele care ne dictează alegerile în momentele critice sunt cele care hrănesc, în timp, bolile metabolice. Studiul Alegeri pentru sănătate ne arată că acele „mici excepții” repetate sunt, de fapt, încercări de a găsi un confort imediat.
Astfel, abordarea bazată pe echilibru devine importantă: să învățăm oamenii să își asculte corpul și să reducă riscurile nu prin forță, ci prin înțelegerea nevoilor reale ale organismului. Conștientizarea factorilor de risc este primul pas către o sănătate metabolică durabilă.”
Mesajul comun al specialiștilor este clar: schimbarea reală nu vine din presiune sau interdicții, ci din înțelegere, empatie și conștientizarea nevoilor emoționale din spatele comportamentelor.
Programul „Alegeri pentru Sănătate”- o abordare nouă
Ca răspuns la aceste rezultate, CREDU lansează un program național construit pe trei piloni:
- Modelul ROA- reglarea obiceiurilor prin înțelegerea mecanismelor
- Platforma educațională- alegeripentrusanatate.ro
- Comunitate activă- online și offline
Scopul nu este eliminarea forțată a obiceiurilor, ci înlocuirea lor conștientă, bazată pe nevoi reale.
Schimbarea începe cu înțelegerea, nu cu interdicția
Cercetarea CREDU schimbă perspectiva asupra sănătății:
- nu este despre voință slabă
- nu este despre lipsa informației
- este despre emoții, presiune și mecanisme de adaptare
Fără abordarea „umbrelor”, obiceiurile nesănătoase nu dispar, doar se transformă. Adevărata soluție nu este să lupți cu comportamentul, ci să înțelegi de ce există.
