Din cuprinsul articolului
Merele, unul dintre cele mai consumate fructe din Europa, conțin frecvent combinații de pesticide care nu sunt evaluate nici astăzi pentru efectele lor cumulate asupra sănătății.
O investigație coordonată de Pesticide Action Network Europe arată că 85% dintre merele cultivate convențional și testate în 13 state europene aveau simultan mai multe reziduuri chimice. În Spania, proporția ajunge la 80%, potrivit datelor publicate de Euronews.
Ce a arătat analiza făcută în mai multe țări europene
Studiul s-a bazat pe 59 de probe de mere produse local, colectate din supermarketuri și piețe în septembrie 2025. În medie, fiecare fruct analizat conținea trei tipuri diferite de pesticide, iar în unele cazuri au fost identificate până la șapte substanțe pe un singur măr.
În opt dintre cele 13 state incluse în cercetare, printre care Germania, Polonia, Olanda și Croația, toate mostrele testate conțineau reziduuri multiple. La polul opus, Danemarca a raportat cel mai redus nivel de contaminare, cu doar 20% dintre probe afectate, urmată de Belgia, cu 50%.
Substanțe cu potențial neurotoxic și compuși PFAS
Raportul atrage atenția asupra tipului de substanțe identificate, nu doar asupra numărului lor. Pesticide cu potențial neurotoxic au fost detectate în 36% dintre probe, iar compușii PFAS, cunoscuți pentru persistența lor în organism și în mediu, au fost găsiți în 64% dintre merele analizate.
Printre cele mai frecvente substanțe se numără:
-
Fludioxonil, clasificat de Uniunea Europeană în 2024 drept perturbator endocrin
-
Captan, considerat posibil cancerigen
-
Acetamiprid, insecticid evaluat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ca neurotoxic și capabil să traverseze bariera placentară
Potrivit raportului, 71% dintre merele contaminate conțineau substanțe încadrate de UE în categoria „foarte toxice”, care, teoretic, ar fi trebuit retrase din uz.
Problema ignorată de peste două decenii
De mai bine de 20 de ani, legislația europeană cere evaluarea efectelor cumulate ale pesticidelor, cunoscute drept „efectul de cocktail”. Cu toate acestea, EFSA nu a stabilit până acum o metodologie oficială pentru o astfel de analiză. În prezent, substanțele sunt evaluate individual, fără a lua în calcul impactul combinat, care poate fi mult mai mare decât suma efectelor separate.
Autorii studiului vorbesc despre un vid de reglementare care lasă un unghi mort important în protecția sănătății publice, mai ales în contextul consumului zilnic de fructe tratate chimic.
Riscuri mai mari pentru copii și femei însărcinate
Datele ridică semnale de alarmă pentru grupurile vulnerabile. Dacă merele analizate ar fi fost utilizate pentru producerea de alimente destinate copiilor sub trei ani, 93% dintre ele nu ar fi respectat standardele europene, care limitează reziduurile la 0,01 miligrame per kilogram.
În unele probe, nivelurile depășeau acest prag de până la 600 de ori. Mai multe substanțe identificate sunt asociate cu afectarea dezvoltării neurologice fetale, ceea ce plasează femeile însărcinate într-o categorie de risc suplimentar.
De ce ajung atâtea pesticide pe un singur fruct
Potrivit cercetării, pomii de măr pot fi tratați cu pesticide de până la 30 de ori pe an în agricultura convențională. Acest lucru explică de ce merele ajung să acumuleze reziduuri multiple, chiar și atunci când fiecare substanță se încadrează, luată separat, în limitele legale.
Ce alternative există și ce se discută la nivel european
Organizațiile implicate în studiu recomandă orientarea către mere ecologice, cultivate fără pesticide de sinteză, preferabil din surse locale. În Germania, aproximativ 15% din producția de mere este deja organică, un exemplu invocat ca dovadă că alternativele sunt viabile.
În același timp, PAN Europe avertizează că o propunere legislativă aflată în discuție la Comisia Europeană ar putea slăbi standardele actuale de protecție a sănătății și mediului. Directorul executiv al organizației, Martin Dermine, susține că aplicarea strictă a legislației existente ar fi dus deja la interzicerea unor pesticide detectate frecvent pe mere
Merele continuă să fie promovate ca simbol al unei alimentații sănătoase, însă datele recente arată că această imagine ascunde o realitate mai complicată. Fără o evaluare reală a efectelor cumulate ale pesticidelor și fără reguli aplicate consecvent, consumatorii rămân expuși unor riscuri care nu sunt vizibile la prima vedere, dar care se pot acumula în timp
