Din cuprinsul articolului
Federația „Solidaritatea Sanitară” (FSSR) avertizează că 9 din 10 medici care fac gărzi sunt în risc de epuizare profesională și solicită autorităților un cadru legal pentru a recunoaște oficial burnout-ul ca boală profesională.
Burnout-ul, sindromul de epuizare profesională, devine o problemă majoră în rândul medicilor români.
FSSR: Risc crescut de epuizare la medici
Federația „Solidaritatea Sanitară” (FSSR) a lansat un apel puternic către autorități: este nevoie urgentă de un cadru legislativ care să recunoască burnout-ul ca boală profesională. Motivul? Date îngrijorătoare: potrivit unui sondaj recent, 9 din 10 medici care fac gărzi sunt la risc de epuizare.
Potrivit rezultatelor sondajului FSSR, realizat între 30 octombrie și 6 noiembrie pe un eșantion de circa 1.100 de medici de gardă, 4 din 10 medici se află într-un risc mare, iar alți 5 din 10 într-un risc mediu de epuizare profesională.
Această cifră alarmantă sugerează că nu este vorba doar de o oboseală trecătoare, ci de o problemă sistemică: un risc ocupațional care poate afecta grav sănătatea profesioniștilor din sănătate și, implicit, calitatea actului medical.
Specialitățile cele mai vulnerabile
Analiza FSSR arată că riscul de epuizare este distribuit inegal între specialități. Medicii tineri (între 25 și 34 de ani) sunt deosebit de vulnerabili.
În plus, anumite secții cu activitate critică, cum ar fi Urgență, Terapie Intensivă, Oncologie, Hematologie, Urologie și Neurochirurgie, se află în zona de risc ridicat pentru burnout.
Mai mult, în specialități precum Chirurgie vasculară și Reumatologie se observă semnale de burnout avansat.
Cauzele epuizării: programul de muncă
Un element central în analiza FSSR este programul de lucru extrem de solicitant: medicii pot lucra gărzi de până la 24-30 de ore consecutive.
Acest timp de lucru nu doar că depășește limitele legale, dar este și în contradicție cu principiile europene privind securitatea și sănătatea la locul de muncă, spun sindicaliștii.
Conform FSSR, este nevoie nu doar de recunoașterea formală a burnout-ului, ci și de măsuri concrete:
- rotație a personalului,
- odihnă reală după gărzi,
- planificare mai atentă a activității,
- plata corectă a gărzilor.
Apelul FSSR către autorități
Federația „Solidaritatea Sanitară” cere guvernului și decidenților din sistemul sanitar să elaboreze un cadru normativ care să includă burnout-ul ca boală profesională.
De asemenea, FSSR propune modificări la OMS 870/2004, legea care reglementează timpul de lucru, pentru a limita orele per gardă, a asigura rotații și recuperare reală pentru medici.
Importanța recunoașterii burnout-ului
Recunoașterea oficială a burnout-ului ca boală profesională nu este doar o formalitate: ar putea deschide calea pentru concedii medicale adecvate, sprijin psihologic și intervenții preventive.
În plus, ar valida experiența reală a medicilor care trăiesc episoade de epuizare severă și ar semnaliza clar că riscul nu provine doar din exces de muncă spontan, ci dintr-un sistem organizatoric care trebuie regândit.
De altfel, burnout-ul este deja recunoscut la nivel internațional ca fenomen profesional: OMS l-a inclus în Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD-11) ca „fenomen ocupațional”.
Cererea FSSR de recunoaștere a burnout-ului ca boală profesională nu este doar o revendicare sindicală, ci un semnal de alarmă: dacă nu se acționează, epuizarea va continua să afecteze sănătatea medicilor și, implicit, a pacienților.
Transformarea acestui apel într-o lege reală și aplicabilă ar putea marca un pas important către un sistem medical mai uman și mai sustenabil.
