Din cuprinsul articolului
Problemele legate de epuizarea profesională a cadrelor medicale, mai ales a celor care lucrează în sistemul public, sunt tot mai mari avertizează reprezentanții Federației Sindicale „Solidaritatea Sanitară”.
Potrivit sindicaliștilor, epuizarea profesională a crescut de la 19%, în timpul pandemiei, la 32%, în anul 2024. De altfel, potrivit statisticilor federașiei, 9 din 10 medici care fac gărzi sunt în risc de epuizare profesională și solicită autorităților un cadru legal pentru a recunoaște oficial burnout-ul ca boală profesională.
Conform FSSR, este nevoie nu doar de recunoașterea formală a burnout-ului, ci și de măsuri concrete:
- rotație a personalului,
- odihnă reală după gărzi,
- planificare mai atentă a activității,
- plata corectă a gărzilor.
Tot mai multe cadre medicale, victime ale burnout-ului
„Putem doar să constatăm că avem o creștere a indicatorului privind riscul de epuizare profesională. Dacă în timpul pandemiei aveam 19% dintre angajații din sistemul public de sănătate care se aflau în zona de risc de epuizare profesională, în 2024 am ajuns la 31%, la aproape 32%.
Studiul arată că una dintre cele mai vulnerabile categorii este cea a medicilor care efectuează gărzi. Conform datelor analizate, 89% dintre medicii de gardă se află în zone de risc de burnout, dintre care 38% în risc mare și 51% în risc mediu.
Contextul european îl știți: unul din trei angajați se află în risc ridicat, medicii în grupa cu risc critic, și aici discutăm de medici care efectuează gărzi. Se consolidează ideea că angajații mai tineri sunt mai mult afectați decât angajații care au mai multă vechime în muncă” susține Viorel Rotilă, președintele Federației Sindicale „Solidaritatea Sanitară”, citat de Agerpres.
Datele făcute publice de sindicalilti au la bază un studiu longitudinal, realizat între anii 2021 și 2024. O altă cercetare efectuată la finalul anului 2025 și începutul anului 2026, privind satisfacția salarială și calitatea vieții profesionale în sistemul sanitar din România, arată că intenția de plecare din sistem este strâns legată de nivelul perceput al calității vieții profesionale, potrivit sursei citate.
Specialișii spun că principalele cauze ale burnoutului din instituțiile medicale includ suprasolicitarea personalului, lipsa resurselor umane, procedurile administrative oneroase, comunicarea deficitară între structuri şi absenţa programelor instituţionalizate de suport psihologic.
