Din cuprinsul articolului
Accidentul rutier grav în care a fost implicat fostul fotbalist Ionel Ganea, în urma căruia fiul său de doar doi ani a ajuns în comă indusă, readuce în atenția publică o problemă sensibilă și rar discutată în spațiul public: dreptul de a conduce în cazul persoanelor diagnosticate cu epilepsie.
Vineri după-amiază, în județul Brașov, Ganea, în vârstă de 51 de ani, a intrat cu autoturismul personal într-un vehicul oprit pe carosabil, în apropierea localității Hurez. Impactul a fost violent. În dreapta șoferului, pe scaunul din față și fără a fi asigurat cu centură sau scaun special, se afla fiul său de doi ani, care a suferit un traumatism cranio-cerebral sever și a fost transportat de urgență cu elicopterul SMURD la Spitalul Județean din Târgu Mureș. Copilul este în continuare în comă indusă, iar prognosticul rămâne rezervat.
Ganea s-a ales cu dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, însă detaliile despre condiția sa medicală din trecut ridică noi semne de întrebare. Mai multe surse din anturajul fostului internațional au sugerat că acesta ar fi avut episoade epileptice în trecut, o afecțiune care, potrivit legislației românești și europene, ar putea fi incompatibilă cu dreptul de a conduce un autovehicul.
Ce este epilepsia și cum afectează capacitatea de a conduce
Epilepsia este o tulburare neurologică cronică caracterizată prin apariția unor crize epileptice recurente, cauzate de activitate electrică anormală în creier. Crizele pot varia de la episoade scurte de pierdere a cunoștinței sau confuzie până la convulsii severe, cu pierderea controlului asupra corpului.
Această afecțiune afectează peste 50 de milioane de oameni la nivel global, iar în România se estimează că aproximativ 200.000 de persoane trăiesc cu epilepsie, potrivit datelor oferite de specialiști. Boala poate fi controlată cu tratament medicamentos, însă nu există garanția că o criză nu poate apărea subit, inclusiv în situații precum condusul unei mașini.
Ce spune legea despre epilepsie și permisul de conducere
Conform normelor europene transpuse și în legislația românească, permisele de conducere „nu vor fi eliberate sau nu vor fi reînnoite pentru solicitanţii ori şoferii care suferă de atacuri epileptice sau de alte tulburări subite ale stării de conştienţă” (Anexa II, Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1162/2010).
Cu toate acestea, România nu dispune de o bază de date națională care să centralizeze diagnosticele de epilepsie sau să verifice periodic starea de sănătate a șoferilor diagnosticați anterior. Astfel, obținerea sau reînnoirea permisului de conducere rămâne, în practică, dependentă de buna credință a solicitantului și de vigilența medicului examinator.
De asemenea, un pacient cu epilepsie aflat sub tratament și fără crize documentate timp de cel puțin un an poate primi aviz medical pentru a conduce, însă fiecare caz trebuie evaluat individual și documentat riguros.
Cazul Ganea ridică semne de întrebare
În contextul accidentului, posibilul diagnostic anterior de epilepsie al lui Ionel Ganea – dacă va fi confirmat oficial – ar putea ridica noi suspiciuni legate de legalitatea deținerii permisului său auto. De asemenea, se deschide o discuție mai amplă despre lipsa unor instrumente eficiente de monitorizare medicală a șoferilor cu afecțiuni neurologice în România.
Pentru moment, ancheta autorităților se concentrează pe circumstanțele exacte ale accidentului, inclusiv dacă fostul sportiv se afla sub influența medicamentelor sau dacă a suferit o pierdere a cunoștinței înainte de impact. În paralel, evoluția stării de sănătate a copilului va cântări semnificativ în posibila reîncadrare juridică a faptei.
