Sari la conținut

Ce să NU faci de Naşterea Sf. Ioan Botezătorul. E complet interzis

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul - Sanziene
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Ce să nu faci de Sânziene, de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiții, superstiții și obiceiuri

Pe 24 iunie, creștinii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, o zi importantă în calendarul ortodox, dar și în cel popular, unde mai este cunoscută ca Ziua de Sânziene, Cap de vară sau Drăgaica. Această zi este marcată de tradiții legate de dragoste, fertilitate și purificare, dar și de numeroase interdicții care trebuie respectate cu strictețe.

Ce sunt Sânzienele în mitologia românească

Sânzienele sunt zâne bune, asemănătoare ielelor, dar care, dacă nu sunt respectate, pot deveni la fel de răzbunătoare ca Rusaliile. Se crede că în noaptea dinspre 24 iunie, cerurile se deschid, iar lumea celor vii comunică cu lumea celor morți. De aceea, în multe regiuni din țară, se țin pomeni pentru cei adormiți, iar mormintele sunt împodobite cu flori.

Ce NU ai voie să faci de Sânziene

Potrivit tradiției, munca este interzisă în ziua de Sânziene, indiferent că este vorba de treburi casnice sau activități agricole. Iată ce nu trebuie să faci:

  • Nu se spală rufe

  • Nu se calcă rufe

  • Femeile nu au voie să coasă

  • Bărbații nu au voie să muncească la câmp sau în gospodărie

Se spune că cei care încalcă aceste interdicții vor atrage ghinionul, vremea rea, boli și alte necazuri. Sânzienele se pot răzbuna cu ploi torențiale, grindină sau vijelii care pot distruge culturile.

Tradiții și obiceiuri de Sânziene

Vise despre ursit

În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele își pun flori de sânziene sub pernă pentru a-și visa ursitul. Este una dintre cele mai cunoscute și așteptate tradiții ale acestei sărbători.

Cununa aruncată pe casă

Tot fetele nemăritate confecționează o cunună din flori de sânziene pe care o aruncă pe acoperișul casei. Dacă rămâne acolo, e semn că fata se va căsători în acel an. Dacă nu, va mai trebui să aștepte, în funcție de câte ori trebuie aruncată cununa până rămâne prinsă.

Focuri și pomană pentru morți

În unele zone, în noaptea de Sânziene se aprind focuri pe dealuri, iar oamenii umblă cu făclii aprinse în jurul caselor, ogoarelor și grajdurilor, pentru alungarea răului. Se fac pomeni pentru morți, iar focurile se aprind și în cimitire. Tradiția spune că dacă străbunii nu găsesc focul aprins, vor fi triști și nu vor veni în duh alături de cei vii.

Puterea magică a florilor de sânziene

În medicina populară, floarea de sânziană este folosită pentru tratarea mai multor afecțiuni, dar trebuie culeasă în zorii zilei de 24 iunie. Sânzienele puse în apa de baie se spune că:

  • întăresc copiii slabi și sensibili

  • tratează frigurii

  • roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de piele și ochi

Sânzienele în credința populară

Etnologul Maria Mândroane de la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara explică faptul că în tradiția românească Sânzienele erau văzute ca zâne îmbrăcate în cămăși albe, care dansau în locuri tainice. Păstorii credeau că iarba unde dansau era fie arsă, fie mai verde ca oriunde altundeva.

„Păstorii vedeau sânzienele noaptea jucând. În acel loc iarba ori ardea, ori creştea mult mai verde. Ei povesteau că le puteai vedea dacă nu te apropiai de ele. Sunt zâne bune, dacă nu le perturbi dansul. Erau îmbrăcate în cămăşi de in albe până la glezne, ceea ce ne aminteşte de vechimea costumului popular, pentru că dacii aveau cămăşoi, dintr-o singură piesă, peste care se adăuga un petec, viitoarea catrinţă. Sânzienele sunt florile Sfântului Ioan, bune de beteşug, iar coroniţa de pe capul lor semnifică cununa soarelui când astrul este în puterea lui arzătoare. În noaptea de Sânziene, se făcea foc în vatra casei şi alte trei focuri lângă vatră. La fiecare foc se dădea de pomană. Cu ulcica şi o legătură de lemne se mergea apoi, după miezul nopţii, la cimitir şi se făcea focul la cruce, pentru că cerurile se deschid, dar dacă străbunii nu vor găsi focul, le va fi frig, vor plânge şi nu vor veni alături de duhul familiei la marile sărbători, ci vor lua câte un lemn în gură şi vor pleca. În tradiţia satelor, la marile sărbători participă toţi ai casei, incluzând şi generaţiile trecute”, detaliază Maria Mândroane, potrivit StiripeSurse.

Prisăcaru Theona

Mi-am descoperit pasiunea pentru jurnalism in urma cu mai mulți ani si pot spune ca profesia nu este deloc usoara, ci extrem de solicitanta, plina de dinamism, care aduce noi provocari in fiecare zi. Totodata, implica si o doza mare de responsabilitate. Va multumesc atat pentru aprecierile voastre, cat si pentru criticile constructive!

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel