Din cuprinsul articolului
România a înregistrat în luna iunie 2025 primul caz confirmat de malarie autohtonă, un eveniment medical care ridică semne de întrebare în rândul specialiștilor și aduce în atenție posibile modificări ale profilului epidemiologic al țării. Cazul a fost raportat de medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din București, unde un bărbat în vârstă de 69 de ani a fost diagnosticat cu această boală tropicală, în ciuda faptului că nu a călătorit în afara României în ultimii ani.
Pacientul s-a prezentat la spital acuzând simptome digestive nespecifice, mai exact scaune diareice. Diagnosticul de malarie a fost o surpriză, identificat în urma analizelor de laborator și confirmat ulterior de testele specifice. Dr. Simin Aysel Florescu, director medical al unității, a declarat că acest caz diferă fundamental de cele anterioare, în care infecțiile cu malarie aveau o sursă clară, fiind asociate cu istoricul de călătorie în zone endemice. În cazul de față, lipsa unei expuneri cunoscute și a unui traseu epidemiologic clar indică o posibilă transmitere locală.
Chiar dacă simptomele clasice ale malariei includ febră, frisoane și dureri musculare, la acest pacient tabloul clinic a fost atipic, ceea ce a îngreunat diagnosticarea. De altfel, medicii spun că astfel de cazuri necesită o prudență suplimentară din partea cadrelor medicale, care nu ar trebui să excludă posibilitatea malariei doar pentru că pacientul nu a ieșit din țară. Ancheta epidemiologică este în desfășurare, iar medicii așteaptă rezultate suplimentare pentru a stabili cu exactitate sursa infectării.
Posibile ipoteze privind modul în care s-ar fi putut produce infecția
Mai mulți specialiști au venit cu posibile ipoteze privind modul în care s-ar fi putut produce infecția. Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, consideră că pacientul ar fi putut fi în apropierea unei persoane care a călătorit recent într-o zonă tropicală, iar un țânțar vector, posibil infectat de la acea persoană, ar fi putut transmite boala printr-o altă înțepătură. Potrivit acestuia, nu ar fi vorba de o epidemie sau de un risc sistemic, ci mai degrabă de un caz izolat, dar care merită o atenție deosebită.
Pe de altă parte, dr. Carmen Dorobăț, medic primar infecționist în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași, ia în calcul posibilitatea ca boala să fi fost adusă accidental în țară prin intermediul bagajelor sau al altor obiecte de transport din zone tropicale. Țânțarul Anopheles, vectorul malariei, ar fi putut supraviețui călătoriei și ar fi reușit să infecteze o persoană locală. În contextul în care tot mai mulți români aleg destinații exotice pentru vacanțe – Zanzibar, Thailanda sau India – astfel de scenarii nu sunt imposibile.
O altă ipoteză, mai complexă și înfricoșătoare, este aceea că unii țânțari autohtoni ar fi suferit mutații genetice care le permit acum să transmită parazitul Plasmodium, deși anterior nu erau considerați vectori. Dacă această teorie se confirmă, atunci România și Europa în ansamblu ar putea deveni zone în care malaria, o boală eradicată din anii ’60, revine pe fondul modificărilor climatice și al globalizării.
Dr. Virgil Musta, medic la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, avertizează că, deși este vorba de un singur caz, situația nu trebuie ignorată. Malaria fusese complet eradicată în România, iar reapariția unui caz fără o sursă clară indică faptul că trebuie analizat cu atenție fiecare potențial mod de transmitere.
2019 – 2025: în România au fost raportate peste 100 de cazuri de malarie
Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, din 2019 până în prezent, în România au fost raportate peste 100 de cazuri de malarie, însă toate aveau o sursă de import cunoscută. Acest caz reprezintă o premieră care ar putea deschide un nou capitol în medicina infecțioasă românească.
Malaria este o boală infecțioasă gravă, cauzată de parazitul Plasmodium, care se transmite exclusiv prin înțepătura țânțarului Anopheles. Nu este o boală contagioasă, nu se transmite de la om la om, dar poate deveni o problemă de sănătate publică dacă vectorii se răspândesc în medii în care nu existau anterior. Simptomele includ febră mare, frisoane, dureri musculare, oboseală, transpirații abundente, iar în cazuri severe pot apărea icterul, tulburări de respirație sau sângerări neobișnuite.
Medicii avertizează că schimbările climatice, fenomenele extreme și încălzirea globală pot modifica harta bolilor infecțioase. Bolile considerate cândva tropicale, precum malaria, ar putea deveni endemice în regiuni temperate, cum este Europa de Sud-Est.
În lipsa unui vaccin disponibil pe scară largă, singura măsură eficientă de prevenție rămâne dezinsecția sistematică și atent monitorizată. Autoritățile locale trebuie să se asigure că intervențiile pentru combaterea țânțarilor sunt făcute corect, frecvent și în zonele cu risc ridicat.
Deși nu există motive pentru panică, cazul confirmat recent atrage atenția asupra unei realități în schimbare. Mobilitatea internațională, modificările de climă și lipsa unei prevenții riguroase pot transforma în viitor apropiat România dintr-o țară fără risc pentru malarie, într-o zonă expusă bolilor transmise de vectori. Medicii recomandă vigilență, atât în rândul specialiștilor, cât și al publicului, și o mai mare deschidere în diagnosticarea corectă a cazurilor atipice.
