Din cuprinsul articolului
Numărul deceselor în rândul persoanelor vârstnice provocate de căzături este în creștere alarmantă, avertizează specialiștii în sănătate publică. În timp ce programele de prevenție s-au dezvoltat, în ultimele decenii, statisticile arată contrariul: mai mulți oameni peste 65 de ani mor după o simplă căzătură.
În 2023, peste 41.000 de americani de peste 65 de ani au murit în urma unor căzături, potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Mai grav este că rata deceselor la grupa de vârstă 85+ a crescut de la 92 la 339 la 100.000 de persoane în ultimii 30 de ani, arată un articol publicat recent în JAMA Health Forum.
Medicamentele, principalul suspect
„Vârstnicii iau din ce în ce mai multe medicamente, inclusiv unele care nu sunt potrivite pentru această categorie de vârstă”, a declarat epidemiologul Thomas Farley, fost comisar de sănătate al orașului New York City și profesor la Tulane University.
El susține că fenomenul nu este întâlnit la fel de intens în Japonia sau în statele europene și consideră că dependența de medicamente este o explicație-cheie pentru creșterea mortalității după căzături.
Printre substanțele incriminate se numără benzodiazepinele, opioidele, antidepresivele și Gabapentin, medicamente care acționează asupra sistemului nervos central și pot provoca amețeli, somnolență sau pierderea echilibrului.
Acestea au chiar un nume de categorie: FRIDs — „fall risk increasing drugs” (medicamente care cresc riscul de căzături), și includ și anumite medicamente cardiace sau antihistaminice vechi precum Benadryl.
Experții cer evitarea prescrierii excesive de medicamente
„Știm că multe dintre aceste medicamente pot crește riscul de căzături cu 50 până la 75%”, avertizează Michael Steinman, geriatru la University of California, San Francisco și co-director al US Deprescribing Research Network, rețea fondată în 2019.
„Este ușor să începi tratamente, dar este nevoie de timp și efort ca pacienții să renunțe la ele”, explică el, adăugând că medicii suprasolicitați pot ignora regimul medicamentos dacă nu există o urgență imediată, iar pacienții ezită să renunțe la pastilele care îi ajută să doarmă sau să suporte durerea.
În acest sens, criteriile Beers Criteria — un ghid care indică medicamentele nerecomandate vârstnicilor — au publicat recent recomandări pentru alternative non-farmacologice:
-
terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnii,
-
exerciții fizice și fizioterapie pentru durere,
-
intervenții psihologice pentru afecțiuni cronice.
„Este o tragedie reală când o simplă căzătură schimbă total viața unui om”, a spus Steinman. „Pacienții ar trebui să întrebe direct medicul: «Există medicamente din schema mea care îmi cresc riscul de căzături?»”.
De ce nu explică tot medicamentele
Nu toți specialiștii sunt convinși că medicamentele sunt singura cauză.
Thomas Gill, geriatru și epidemiolog la Yale University, afirmă că există și alte explicații: „În trecut, căzăturile erau văzute ca o consecință normală a îmbătrânirii și nu erau raportate pe certificatele de deces”.
Astăzi, raportarea este mai riguroasă, iar persoanele de peste 85 de ani sunt mai fragile și mai bolnave decât în urmă cu 30 de ani, pentru că medicina modernă le prelungește viața. „Acumularea acestor afecțiuni le face mai vulnerabile în fața unei căzături”, a spus el.
Un alt expert, Neil Alexander, de la University of Michigan și V.A. Ann Arbor Healthcare System, spune că mulți medici au redus deja prescrierea FRIDs și sunt conștienți de pericolele lor. De exemplu, prescripțiile de opioide au scăzut în ultimul deceniu, deși rata deceselor cauzate de căzături a continuat să crească.
Căzăturile la bătrâni, o problemă ignorată și în Europa
Deși studiul se referă la SUA, experții atrag atenția că fenomenul ar putea deveni vizibil și în Europa, inclusiv în România, pe măsură ce populația îmbătrânește și consumul de medicamente crește.
„Efectele secundare ale medicamentelor la vârstnici sunt o problemă ignorată, dar care poate avea consecințe letale”, avertizează medicii geriatri.
Organizațiile de sănătate recomandă ca fiecare prescripție să fie reevaluată periodic, mai ales în rândul pacienților de peste 65 de ani.
Semne că un vârstnic este în pericol să cadă
🔹 Mers instabil sau ezitant – pași mici, greoi sau dezechilibrați
🔹 Amețeli frecvente sau vertij – mai ales după ridicarea bruscă din pat sau de pe scaun
🔹 Scăderea forței musculare – dificultăți la urcat scări sau la ridicat din fotoliu
🔹 Tulburări de vedere sau auz – percepția spațiului și a obstacolelor devine mai slabă
🔹 Nevoia de sprijin constant – folosirea peretelui sau a mobilierului pentru a merge
🔹 Episoade recente de căzături minore – chiar dacă nu au provocat răni
🔹 Tratament cu medicamente cu risc crescut (FRIDs) – precum Benzodiazepine, Opioide sau Gabapentin