Sari la conținut

Hipertensiunea arterială: simptome ignorate frecvent, explicate de un reputat cardiolog din New York

Hipertensiunea arteriala
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Aproape jumătate dintre adulți trăiesc cu hipertensiune arterială, fără să știe. În 2023, această afecțiune a contribuit la peste 664.000 de decese, potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Deși este considerată un „ucigaș tăcut” pentru că rareori dă semne vizibile, consecințele pot fi dramatice: infarct, accident vascular cerebral sau insuficiență renală.

Cardiologul Evan Levine, specialist cu peste 30 de ani de experiență clinică în New York, atrage atenția că mulți pacienți ignoră semne subtile care pot indica Hipertensiunea arterială, iar diagnosticul vine adesea prea târziu.

 Ce este hipertensiunea arterială

Hipertensiunea apare atunci când presiunea exercitată de sânge asupra pereților arterelor este constant prea mare. Valorile considerate normale sunt sub 120/80 mmHg, iar tensiunea este considerată ridicată când depășește 130/80 mmHg în mod repetat.

Citeste si…

„Chiar dacă tensiunea poate varia pe parcursul zilei, valorile constant mari afectează vasele de sânge și cresc riscul de infarct și accident vascular cerebral”, explică dr. Levine.

 Simptome frecvent trecute cu vederea

Deși, de cele mai multe ori, hipertensiunea nu provoacă simptome vizibile, dr. Levine subliniază că există câteva semne care ar trebui să ridice un semnal de alarmă:

  • Dureri de cap persistente – „Pot fi difuze, în toată zona capului, sau localizate în ceafă”, explică medicul.

  • Vedere încețoșată – deseori ignorată, este un simptom asociat cu presiunea crescută în vasele oculare.

    Citeste si…

  • Respirație greoaie (dispnee) – mai ales la efort ușor, cum ar fi mersul pe jos. „Dacă apare și în repaus, este un semn grav”, avertizează cardiologul.

  • Durere toracică – poate semăna cu angina, durerea apărută când inima este suprasolicitată.

  • Sângerări nazale repetate – „Unii pacienți se plâng de epistaxis, deși adesea nu este luat în serios”, precizează dr. Levine.

  • Urina spumoasă – poate indica prezența de proteine, semn că hipertensiunea a început să afecteze rinichii.

„Ceea ce face hipertensiunea periculoasă este că, la majoritatea oamenilor, nu are niciun simptom clar. De aceea o numim ‘ucigașul tăcut’”, subliniază medicul.

Citeste si…

De ce este esențială măsurarea regulată a tensiunii

Potrivit CDC, 46% dintre persoanele cu hipertensiune nici măcar nu știu că o au. De aceea, depistarea timpurie este crucială.

„Trebuie să vă verificați tensiunea cel puțin o dată pe an. Dacă nu vă permiteți o vizită la medic, folosiți un tensiometru acasă și împărțiți-l cu familia. Cel mai grav lucru este să descoperiți că aveți tensiune mare abia când ajungeți cu un infarct sau un accident vascular la spital”, avertizează dr. Levine.

 Cum poate fi controlată tensiunea

Specialiștii recomandă câteva măsuri simple și eficiente pentru prevenție și control:

  • menținerea unei greutăți sănătoase;

  • reducerea consumului de sare și alimente procesate;

  • activitate fizică regulată (minimum 30 de minute pe zi);

  • limitarea consumului de alcool;

  • renunțarea la fumat;

  • gestionarea stresului prin tehnici de relaxare sau meditație.

    Citeste si…

„Hipertensiunea este tratabilă, dar numai dacă este depistată la timp. Verificați-vă tensiunea și nu ignorați semnele, oricât de minore ar părea”, este mesajul ferm al cardiologului Evan Levine.

Întrebări și răspunsuri despre hipertensiune

Care este „simptomul” cel mai frecvent al hipertensiunii?
Nimic. De aceea i se spune „ucigașul tăcut”. Mulți pacienți se simt bine până când apare o complicație (infarct, AVC).

Ce valori definesc tensiunea mare?
Măsurători repetate ≥130/80 mmHg. Valorile ideale sunt <120/80 mmHg.

Când trebuie să sun la 112/merg urgent la spital?
Dacă ai dureri în pieptdificultăți de vorbireslăbiciune bruscă pe o parte a corpuluivedere dublă/încețoșată marcat sau cefalee „cea mai puternică din viață” – mai ales pe fond de tensiune foarte mare.

Ce semne „subtile” pot sugera hipertensiune?
Dureri de cap recurente (inclusiv în ceafă), vedere încețoșată, respirație greoaie la efort ușor, sângerări nazale repetate, urină spumoasă (posibil semn că rinichii suferă). Acestea nu apar la toți și nu înlocuiesc măsurarea tensiunii.

Cât de des îmi verific tensiunea?
Cel puțin o dată pe an dacă ești adult fără diagnostic; mai des dacă ai factori de risc (exces ponderal, fumat, diabet, dislipidemie, istoric familial) sau dacă medicul ți-a recomandat monitorizare.

Ce tip de tensiometru aleg – de braț sau de încheietură?
De braț, automat, cu manșetă potrivită circumferinței brațului. Cele de încheietură sunt mai sensibile la poziționare și pot da erori.

Cum măsor corect acasă?
Stai 5 minute pe scaun, spatele sprijinit, picioarele pe podea, fără cafea/fumat cu 30 de minute înainte. Sprijină brațul la nivelul inimii, nu vorbi, fă două măsurători la 1 minut distanță și notează media. Măsoară dimineața și seara 3–7 zile la rând când îți cere medicul.

De ce am tensiune mai mare la cabinet decât acasă?
Halatul alb” – creștere tranzitorie indusă de stres. Jurnalul de tensiune de acasă sau monitorizarea pe 24h (Holter TA) clarifică diagnosticul.

Pot să-mi scad tensiunea fără medicamente?
De multe ori, da:
– redu sarea (ideal <5 g/zi), evită alimentele ultraprocesate;
– slăbește 5–10% dacă ai exces ponderal;
– mișcare: cel puțin 150 min/săpt. (mers rapid, bicicletă), plus 2 zile de antrenament de forță;
– limitează alcoolul, renunță la fumat, dormi 7–8 ore, gestionează stresul.
Dacă valorile rămân mari sau ai risc cardiovascular, medicul va recomanda tratament.

E periculoasă combinația tensiunii mari cu „suplimentele naturale”?
Da, unele pot interacționa cu medicația antihipertensivă sau pot crește tensiunea (ex.: lemn-dulce în exces). Nu începe/nu opri suplimente sau medicamente fără acordul medicului.

Ce legătură are hipertensiunea cu rinichii și vederea?
Tensiunea mare dăunează vaselor fine din rinichi (poate apărea proteinurie – urină spumoasă) și din retină (vedere încețoșată). Investigațiile periodice (analize de urină, creatinină, control oftalmologic) depistează din timp complicațiile.

Dacă tensiunea e normală „uneori”, înseamnă că sunt în regulă?
Nu neapărat. Contează măsurători repetate și corecte. Hipertensiunea se stabilește pe baza unui tipar (acasă/cabinet/Holter), nu a unei singure valori.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel