Din cuprinsul articolului
Un pacient din China a supraviețuit aproape șase luni cu un ficat provenit de la un porc modificat genetic, într-o intervenție chirurgicală fără precedent care ar putea transforma viitorul transplanturilor.
Cazul, raportat în Journal of Hepatology și prezentat de echipa First Affiliated Hospital of Anhui Medical University, este primul în care un ficat de animal a funcționat în corpul unui pacient viu.
Descoperirea ar putea deschide o cale pentru combaterea crizei mondiale de organe, dar ridică în același timp dileme etice, medicale și morale profunde.
O premieră mondială în medicină
Pacientul, un bărbat de 71 de ani, suferea de ciroză hepatică cauzată de virusul hepatitic B și de carcinom hepatocelular (cancer hepatic). În stadiu terminal, fără șanse de transplant uman compatibil, el a fost inclus într-un program experimental de xenotransplant hepatic – adică transplant între specii.
Pe 27 aprilie 2025, echipa condusă de prof. Beicheng Sun a implantat un ficat auxiliar provenit de la un porc modificat genetic. Grefa nu a înlocuit complet ficatul uman, ci a funcționat în paralel, susținând organele pacientului.
„Acest caz dovedește că un ficat de porc modificat genetic poate funcționa într-un organism uman pentru o perioadă semnificativă”, a declarat prof. Beicheng Sun, coordonatorul echipei medicale.
În primele 30 de zile după transplant, ficatul porcin a produs bilă, a sintetizat factori de coagulare și nu a provocat reacții de respingere imună severă.
Pacientul a fost supravegheat permanent, iar analizele au confirmat că organul era activ și funcțional.
Cum a fost posibil: zece modificări genetice care au schimbat regulile
Ficatul porcului a suferit zece editări genetice complexe, concepute pentru a preveni reacțiile de respingere ale organismului uman.
Cercetătorii au:
-
eliminat genele responsabile de recunoașterea imunitară agresivă,
-
inserat gene umane pentru proteine-cheie din sistemul complement,
-
și adaptat expresia genelor implicate în coagulare, pentru a menține echilibrul între apărare și compatibilitate.
„Modificările genetice ne permit să reducem răspunsul imun hiperacut și să creăm o punte între specii. Este o etapă uriașă în biotehnologia medicală”, a explicat un specialist de la Universitatea din Toronto pentru Scientific American.
La 38 de zile de la operație, pacientul a dezvoltat o complicație rară: xenotransplantation-associated thrombotic microangiopathy (xTMA) — o tulburare severă de coagulare care afectează vasele mici de sânge.
Pentru a-l salva, medicii au fost obligați să îndepărteze ficatul porcin, însă tratamentul agresiv a fost urmat de hemoragii digestive recurente.
Bărbatul a murit în ziua 171 de la transplant, la aproape șase luni de la intervenție.
„Deși pacientul nu a supraviețuit, faptul că ficatul de porc a funcționat mai bine de cinci luni demonstrează un potențial clinic real”, a declarat dr. Liang Wei, hepatolog independent, pentru Euronews Health.
De ce această reușită contează pentru întreaga lume
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un om moare la fiecare 10 minute din cauza lipsei unui organ compatibil.
În China, peste 300.000 de pacienți așteaptă anual un transplant de ficat, însă mai puțin de 10% reușesc să primească unul.
Xenotransplantul — folosirea organelor de animale modificate genetic — ar putea reduce dramatic listele de așteptare și salva mii de vieți.
„Este o dovadă că ficatul porcin poate funcționa în corpul uman fără respingere imediată. Asta ne apropie cu un pas de o soluție reală pentru lipsa cronică de organe”, a spus prof. Chris Murray de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), într-un interviu pentru News-Medical.
Obstacolele rămase: imunitate, etică, biotehnologie
Deși rezultatele sunt promițătoare, specialiștii avertizează că drumul către un transplant xenogenic sigur este lung și complex.
Cele mai mari provocări sunt:
-
prevenirea coagulopatiilor (precum xTMA),
-
controlul respingerii imune pe termen lung,
-
și reducerea riscului zoonotic (transmiterea bolilor de la animale la oameni).
În plus, apar întrebări etice:
Cât de departe putem merge cu modificările genetice asupra animalelor?
Cum ne asigurăm că procedurile experimentale respectă drepturile pacienților și normele bioetice internaționale?
Un pas spre viitorul transplanturilor
Specialiștii consideră că, în următorii ani, ficatele de porc modificate genetic ar putea fi folosite ca „bridge-to-transplant” – o soluție temporară până la obținerea unui organ uman.
Totodată, tehnologiile de editare genetică (CRISPR-Cas9) și imunomodulare personalizată ar putea elimina treptat complicațiile imunologice.
„Suntem martorii unei revoluții medicale. Poate că ficatul de porc nu este soluția finală, dar este prima dovadă că barierele dintre specii pot fi depășite în beneficiul uman”, a declarat dr. Donald Weaver, directorul Krembil Research Institute din Toronto.
Q&A – Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări
Cât timp a funcționat ficatul de porc la pacientul uman?
171 de zile. În prima lună, organul a funcționat normal, producând bilă și factori de coagulare, fără respingere imună majoră.
Ce modificări genetice au fost făcute porcului donator?
Zece editări genetice pentru a elimina genele ce declanșează respingerea și a adăuga gene umane compatibile cu sistemul imunitar și circulator.
De ce a murit pacientul?
Din cauza unei complicații hematologice (xTMA) și a hemoragiilor digestive recurente. Totuși, cauza principală a fost fragilitatea stării generale și boala hepatică avansată.
Ce urmează după această reușită?
Testele clinice vor continua pe pacienți selectați, cu accent pe siguranță, control imun și biosecuritate. Obiectivul: ficat xenogenic folosit temporar ca suport vital.
Există riscul de infecții de la porc la om?
Da, dar cercetătorii aplică protocoale stricte de monitorizare și selecție genetică a animalelor pentru a elimina agenții patogeni transmisibili.
