Din cuprinsul articolului
Consiliul Europei publică un raport critic despre tratamentul pacienților din spitalele psihiatrice de siguranță din România, semnalând abuzuri fizice, condiții inumane și neglijență gravă.
Autoritățile promit reforme în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate Mintală 2023–2030.
Raport dur al Consiliului Europei privind instituțiile psihiatrice din România
Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) din cadrul Consiliului Europei a publicat un raport extrem de critic privind tratamentul și condițiile de detenție ale pacienților internați în spitalele psihiatrice de siguranță din România.
Raportul se bazează pe vizitele efectuate în 2024 în patru unități medicale de profil și trage un semnal de alarmă asupra abuzurilor fizice, a neglijenței sistemice și a lipsei de resurse care pun în pericol demnitatea și chiar viața pacienților.
Situație alarmantă în spitalele psihiatrice de siguranță
CPT a vizitat spitalele psihiatrice din Săpoca, Pădureni-Grajduri, Jebel și Ștei, unele dintre ele fiind inspectate pentru prima dată. Scopul a fost evaluarea condițiilor de viață și a tratamentului aplicat pacienților internați în regim de detenție.
Comitetul a constatat că, în ciuda recomandărilor anterioare (inclusiv din raportul din 2022), problemele sistemice persistă. În mai multe unități, pacienții au semnalat abuzuri fizice comise de personalul auxiliar:
- lovituri,
- împingeri,
- smulgerea părului,
- lovirea cu obiecte,
- și chiar folosirea armelor electrice în spitalul din Ștei.
Decese cauzate de neglijență și lipsa de supraveghere
Unul dintre cele mai grave aspecte evidențiate de raport este numărul pacienților care au murit prin sufocare în ultimii trei ani:
- opt cazuri confirmate în trei dintre cele patru spitale vizitate.
CPT atrage atenția că aceste decese au fost rezultatul lipsei de monitorizare a pacienților cu risc de înecare și a măsurilor inadecvate de prevenție.
Condiții materiale degradante și supraaglomerare cronică
Deși unele spitale au trecut prin renovări parțiale, condițiile de cazare rămân necorespunzătoare, cu saloane reci, impersonale și lipsite de elemente terapeutice.
În Pădureni-Grajduri, construcția unui nou pavilion pentru pacienți nici măcar nu a început, iar supraaglomerarea este severă:
- peste 70 de pacienți au fost nevoiți să împartă același pat.
Aceste condiții, combinate cu lipsa acută de personal, generează riscuri majore pentru siguranța pacienților și favorizează recurgerea excesivă la măsuri restrictive, precum izolarea sau contenționarea fizică și chimică.
Răspunsul autorităților române
Guvernul României a transmis un răspuns oficial detaliat, în care prezintă acțiunile deja întreprinse și planificate pentru remedierea problemelor semnalate de CPT. Printre acestea se numără:
- Identificarea pacienților cu risc de înecare și adoptarea unor măsuri de supraveghere sporită;
- Instruirea personalului medical și auxiliar pentru prevenirea abuzurilor și îmbunătățirea siguranței pacienților;
- Creșterea supravegherii manageriale în secțiile cu incidente repetate;
- Implementarea reformelor prevăzute în Strategia Națională de Sănătate 2023–2030 și în Planul Național de Acțiune pentru Sănătatea Mintală, care vizează dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală.
Ce este CPT și de ce contează raportul său
Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) vizitează periodic instituțiile din statele membre ale Consiliului Europei în care se află persoane private de libertate, inclusiv:
- închisori,
- secții de poliție,
- centre de detenție pentru imigranți,
- spitale psihiatrice,
- azile sociale.
Scopul acestor vizite este de a evalua modul în care sunt tratate persoanele internate și de a formula recomandări pentru prevenirea torturii și a tratamentului inuman sau degradant, conform Articolului 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
România, în fața unei urgențe umanitare tăcute
Raportul CPT din 2025 reprezintă un nou avertisment internațional privind situația persoanelor internate în spitalele psihiatrice de siguranță din România.
Deși autoritățile au promis reforme, persistența abuzurilor, supraaglomerării și neglijenței medicale arată că sistemul are nevoie de schimbări structurale urgente, nu doar de măsuri administrative.