Din cuprinsul articolului
Actrița Mădălina Ghenea, stabilită de mulți ani în Italia și cunoscută pentru cariera sa internațională în film și modă, a vorbit deschis despre o problemă de sănătate cu care se confruntă de mult timp. Într-un dialog sincer cu urmăritorii săi de pe Instagram, ea a mărturisit că suferă de boala celiacă, o afecțiune autoimună care provoacă intoleranță severă la gluten.
„Când vreau să slăbesc, practic sunt mereu la un fel de dietă, pentru că am boala celiacă. Nu pot mânca pizza, paste, pâine, dulciuri, prăjituri… orice mâncare prăjită. Nu pentru că țin dietă, ci pentru că mă simt foarte, foarte rău, mai ales în ultima vreme. Uneori am poftă de o pizza, dar apoi nu mă simt bine ore întregi”, a povestit actrița.
Mădălina Ghenea a vorbit de-a lungul anilor și despre rădăcinile sale din România, mărturisind că a moștenit pasiunea pentru Universitatea Craiova de la tatăl ei, fost fotbalist la Dinamo Slatina. „Tatăl meu este fan Craiova și așa am crescut și eu. Când eram mică, purtam fularul echipei prin casă”, spunea ea într-un interviu acordat presei italiene.
Ce este boala celiacă
Boala celiacă, numită și celiachie sau enteropatie glutenică, este o afecțiune cronică a intestinului subțire care apare la persoanele cu predispoziție genetică. Este provocată de consumul de gluten – o proteină care se găsește în grâu, secară și orz.
Atunci când o persoană cu această boală mănâncă alimente care conțin gluten, sistemul imunitar reacționează exagerat și atacă propriile țesuturi, distrugând vilozitățile intestinale – structuri care ajută la absorbția vitaminelor, mineralelor și nutrienților. În timp, acest proces duce la malabsorbție, anemie, carențe nutriționale severe și tulburări digestive cronice.
Se estimează că aproximativ 1% din populația lumii suferă de boală celiacă, dar foarte multe cazuri rămân nediagnosticate ani la rând.
Cauze și factori declanșatori
Boala celiacă este cauzată de interacțiunea dintre genetică și factori de mediu. Persoanele care poartă genele HLA-DQ2 sau HLA-DQ8 sunt mai susceptibile să dezvolte această afecțiune.
În unele cazuri, boala se activează după evenimente majore din viață – o infecție virală, o intervenție chirurgicală, sarcină sau stres emoțional intens. Practicile incorecte de diversificare la sugari sau modificările florei intestinale pot, de asemenea, crește riscul de declanșare.
Simptomele diferă mult de la o persoană la alta. Unele cazuri debutează în copilărie, odată cu introducerea glutenului în alimentație, altele apar abia la vârsta adultă.
La adulți, manifestările cele mai frecvente sunt: oboseală accentuată, scădere în greutate, balonare, dureri abdominale, diaree cronică sau constipație, greață, reflux acid și arsuri gastrice. Mulți pacienți dezvoltă anemie din cauza absorbției deficitare a fierului.
La copii, boala se poate manifesta prin vărsături, stagnare în greutate, apatie sau atrofie musculară. Netratată, poate afecta dezvoltarea, ducând la tulburări de creștere și la apariția anemiei.
Pe termen lung, boala celiacă poate provoca osteoporoză, deficite neurologice și tulburări de fertilitate.
Diferența dintre boala celiacă și intoleranța la gluten
Cele două afecțiuni sunt adesea confundate, dar au mecanisme diferite.
Boala celiacă este autoimună – sistemul imunitar atacă intestinul subțire.
Intoleranța la gluten, numită și sensibilitate non-celiacă la gluten (NCGS), nu implică un răspuns autoimun. Ea determină doar simptome digestive temporare, precum balonare, dureri abdominale sau disconfort după mesele bogate în gluten, fără a deteriora mucoasa intestinală.
De aceea, intoleranța la gluten nu produce complicații pe termen lung, dar necesită totuși monitorizare atentă.
Diagnosticul se bazează pe analize de sânge care detectează anticorpii specifici:
- IgA anti-transglutaminază tisulară (cel mai utilizat test)
- Anticorpi anti-endomisium (EMA)
- Anticorpi anti-gliadină deamidad (în special la copii)
Pentru confirmare, medicul poate recomanda biopsie intestinală, care arată leziunile caracteristice mucoasei. De asemenea, testarea genetică HLA-DQ2/DQ8 ajută la identificarea predispoziției ereditare, mai ales la rudele de gradul I ale pacienților diagnosticați.
Tratamentul: viață fără gluten
Singura formă de tratament eficientă este dieta strictă fără gluten, urmată toată viața. Eliminarea completă a produselor care conțin grâu, orz, secară și derivatele acestora duce la vindecarea mucoasei intestinale și la dispariția simptomelor.
Produsele fără gluten sunt acum tot mai ușor de găsit, însă pacienții trebuie să citească atent etichetele și să evite contaminarea alimentelor în timpul gătitului.
În primele luni de dietă, suplimentele de fier, calciu, vitamina D și B12 pot fi necesare pentru a corecta carențele.
Deși viața cu boala celiacă presupune limitări alimentare stricte, Mădălina Ghenea a ales să vorbească deschis despre experiența ei, ajutând astfel la conștientizarea unei boli adesea neînțelese.
Actrița recunoaște că uneori tentațiile sunt greu de controlat, dar că sănătatea rămâne prioritatea principală: „Sunt momente când îmi este dor de gustul unei pizza, dar știu că mă voi simți rău ore întregi. Așa că am învățat să aleg ce e mai bine pentru mine.”
Mesajul ei a fost primit cu empatie de urmăritori și a deschis o discuție necesară despre alimentație, echilibru și grijă față de propriul corp.
