Din cuprinsul articolului
Protejează-ți inima din timp! Află care sunt cele mai utile teste cardiace, de la tensiune și colesterol, până la ecografie, markeri inflamatori și scor de calciu, și la ce vârste trebuie făcute pentru o prevenție eficientă.
De ce este vitală monitorizarea sănătății cardiovasculare
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Aceste afecțiuni evoluează tăcut, fără simptome evidente, până când provoacă un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
Monitorizarea regulată a inimii prin analize simple, precum tensiunea arterială, colesterolul sau glicemia, permite depistarea timpurie a dezechilibrelor. Cu ajutorul tehnologiei moderne, medicii pot observa modificări subtile în structura vaselor sau a inimii, mult înainte ca simptomele să apară.
Factori de risc majori
- Istoric familial de boli de inimă
- Hipertensiune sau diabet
- Colesterol crescut
- Obezitate și sedentarism
- Fumat, stres cronic și alimentație bogată în grăsimi saturate
Cu cât acești factori sunt mai prezenți, cu atât este mai importantă o evaluare cardiologică completă. American Heart Association recomandă primele teste încă de la 20 de ani. Altele devin importante mai târziu, după 40 sau 50 de ani, când riscul de boală crește.
Fiecare analiză are un moment optim și trebuie repetată la intervale regulate. Iată, mai jos, cele mai importante teste pentru inimă și momentul potrivit să le faci.
Teste care depistează riscurile pentru sănătatea inimii și la ce vârste ar trebui făcute
1. Tensiunea arterială
- Începând de la 20 de ani – verificare anuală.
- Oferă o imagine a presiunii sângelui asupra pereților arteriali.
- Valori persistente peste 140/90 mmHg indică hipertensiune.
Tensiunea arterială ridicată este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru infarct și AVC. Poate fi controlată prin dietă echilibrată, mișcare și reducerea consumului de sare.
Citeste si…
2. Profilul lipidic complet (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride)
- De la 20 de ani, repetat la 4 – 6 ani.
- LDL („colesterolul rău”) crește riscul de ateroscleroză; HDL („colesterolul bun”) are efect protector.
O alimentație bogată în fibre și pește gras ajută la menținerea echilibrului lipidic.
3. Glicemia și hemoglobina glicată (HbA1C)
- De la 45 de ani, sau mai devreme dacă există factori de risc.
- Valori crescute semnalează diabet sau prediabet, ambele asociate cu boli cardiovasculare.
Controlul glicemiei previne afectarea vaselor mici și mari din organism.
4. Indicele de masă corporală (IMC) și circumferința taliei
- Talie peste 94 cm (bărbați)/80 cm (femei)- arată riscul crescut de boală coronariană.
- Se recomandă măsurarea anuală.
Excesul de grăsime abdominală este strâns legat de hipertensiune, diabet și dislipidemie.
5. Circumferința gâtului
Un parametru mai puțin cunoscut, dar relevant, grăsimea acumulată în zona gâtului se corelează cu riscul de apnee în somn și inflamație sistemică, ambii factori importanți în bolile cardiace.
6. Electrocardiograma (EKG)
- După 40 de ani sau mai devreme dacă apar palpitații ori dureri toracice.
- Înregistrează activitatea electrică a inimii.
Detectează aritmii, ischemii sau semne ale unui infarct vechi. Este un test rapid, neinvaziv și accesibil.
7. Ecografia cardiacă
- Recomandată după 50 de ani sau mai devreme, la persoanele cu factori de risc.
- Permite vizualizarea dimensiunii inimii, a valvelor și a modului de contracție.
Este esențială pentru depistarea insuficienței cardiace incipiente.
8. Angio-CT cardiac și scorul de calciu
- Indicate la pacienți cu risc moderat sau crescut.
- Oferă o imagine clară a arterelor coronare, evidențiind depunerile de calciu și grăsimi.
Detectează boala coronariană chiar înainte de apariția simptomelor.
9. Markerii avansați ai inflamației și aterosclerozei (hs-CRP, lipoproteina(a))
- Recomandați în special celor cu antecedente familiale.
- Indică inflamația arterială „invizibilă” care accelerează îngustarea vaselor.
O valoare mare a hs-CRP semnalează risc crescut de infarct în următorii ani.
10. Calculatoarele de risc cardiovascular (Framingham, SCORE2, PREVENT)
- Pot fi folosite de la 20–30 de ani.
- Evaluează riscul de infarct sau AVC în următorii 10 ani, pe baza tensiunii, vârstei, greutății și colesterolului.
Oferă o perspectivă globală asupra sănătății cardiovasculare și ajută medicul să personalizeze intervențiile.
Cum interpretezi rezultatele și construiești un plan personalizat de prevenție
Analizele cardiace nu sunt doar valori numerice. Ele oferă o imagine completă asupra stării tale de sănătate. Interpretarea trebuie făcută de un medic cardiolog sau internist, care va lua în calcul vârsta, istoricul familial și stilul de viață.
După evaluare, medicul poate:
- Calcula scorul de risc cardiovascular și recomanda frecvența controalelor.
- Propune schimbări de alimentație și exerciții adaptate.
- Prescrie tratament medicamentos (statine, antihipertensive, antiplachetare) dacă este necesar.
Un plan eficient de prevenție include:
Citeste si…
- Măsurători anuale constante pentru tensiune, lipide și glicemie.
- Corectarea factorilor de risc prin dietă, activitate fizică și renunțare la fumat.
- Monitorizare periodică personalizată, în funcție de sex, vârstă și predispoziții genetice.
Cum îți poți proteja inima în fiecare zi
- Alege alimentația corectă: fructe, legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline.
- Fă mișcare: cel puțin 150 de minute de activitate moderată pe săptămână.
- Dormi suficient: 7–8 ore pe noapte pentru reglarea hormonilor de stres.
- Renunță la fumat: fumatul dublează riscul de infarct.
- Gestionează stresul: meditație, respirație conștientă, relaxare activă.
Sănătatea inimii depinde de echilibrul dintre prevenție, conștientizare și acțiune. Cele 10 teste prezentate pot identifica riscurile din timp, oferindu-ți șansa de a interveni înainte ca boala să se instaleze.
Adoptă un stil de viață sănătos, mergi regulat la controale și discută deschis cu medicul tău despre opțiunile de prevenție. O inimă sănătoasă astăzi înseamnă o viață mai lungă și mai plină de energie mâine.
