Din cuprinsul articolului
Alimente precum sarea, zahărul, orezul sau laptele pot conţine microplastice. Ce spune studiile, ce riscuri sunt pentru sănătate şi cum poţi reduce expunerea la aceste particule.
Noi dovezi ştiinţifice arată că particulele foarte mici de plastic, denumite microplastice, sunt prezente în cantităţi semnificative în alimentația de zi cu zi.
Potrivit unui studiu, oamenii pot ingera între 39.000 şi 52.000 de particule de microplastic anual doar prin alimentaţie. Mai mult, când se iau în calcul şi particulele inhalate, cifra poate depăşi 74.000 de particule pe an.
Află ce alimente sunt cele mai expuse, ce efecte pot avea microplasticele asupra sănătăţii şi ce putem face pentru a reduce expunerea.
Ce sunt microplasticele şi cum ajung în alimentaţie
Microplasticele sunt fragmente de plastic cu diametrul sub 5 milimetri. Ele pot proveni din:
- degradarea obiectelor mai mari din plastic (ambalaje, piese etc.)
- utilizarea de recipiente sau ambalaje din plastic în contact cu alimentele
- contaminarea mediului înconjurător (sol, apă, aer) care apoi afectează lanţul alimentar
Aceste particule pot pătrunde în organismele vegetale prin sol, în mediul marin prin ape contaminate, şi ulterior în produsele de origine animală.
De exemplu:
- Solul contaminat poate permite rădăcinilor plantelor să absoarbă microplastice, apoi acestea ajung în fructe şi legume.
- Apa îmbuteliată în plastic poate aduce suplimentar 90.000 de particule plastic/an dacă este consumată în cantitatea recomandată.
Microplastice în alimente: ce produse consumate zilnic conțin cel mai mult plastic
-
Sarea şi zahărul
Un studiu din 2023 a constatat că sarea roz de Himalaya avea cea mai mare concentraţie de particule de plastic, urmată de sarea neagră şi sarea marină.
De asemenea, într-un alt studiu s-a descoperit că 90% dintre brandurile de sare analizate conţineau microplastice.
Zahărul a prezentat, de asemenea, contaminare: toate probele analizate într-un studiu din 2022 conţineau particule de plastic.
-
Orezul
Studiile arată că la fiecare 100 g de orez consumat, aproximativ 3-4 mg de plastic pot fi ingerate. Pentru orezul prefiert valorile pot fi chiar de 13 mg/porţie.
De notat: spălarea orezului înainte de gătire a redus contaminarea cu plastic cu 20-40%.
-
Carne, produse proteice și lapte
Aproximativ 90% dintre sursele de proteine (animale şi vegetale) testate într-un studiu din 2024 prezentau contaminare cu microplastice.
Laptele este, de asemenea, vulnerabil: în Turcia toate cele 14 branduri analizate conţineau particule de plastic, cu contaminare ce provine mai ales din procesul de producţie decât din ambalare.
-
Fructele și legumele
Particulele mici pot fi absorbite din sol de rădăcinile fructelor și legumelor și pot ajunge în tulpinile, frunzele, semințele și fructele acestora.
Potrivit unui studiu din 2020, și produsele vegetale pot fi contaminate cu particule de plastic, dar într-o concentrație variabilă.
Merele, broccoli și morcovii conțin cea mai mare cantitate, în timp ce salata verde este cea mai sigură pentru consum. Fructele sunt contaminate cu microplastice mai mult decât legumele, susțin cercetătorii în studiul lor.
Ce riscuri pentru sănătate implică microplasticele
- Microplasticele au fost detectate în aproape toate organele şi ţesuturile corpului.
- Ele pot elibera substanţe chimice toxice (ex: plumb, clor) folosite în producerea plasticului.
- Cercetări indică posibilitatea ca ingestia de microplastice să afecteze sistemul imunitar, flora intestinală, dar şi să crească riscul de boli cardiovasculare. De exemplu, o dubla creştere a riscului de AVC sau atac de cord la persoanele cu boli cardiace.
- Totuşi: este important de menţionat că nu există încă consens asupra cantităţii minime tolerabile de microplastice şi despre toate efectele pe termen lung.
Cum putem reduce expunerea la microplastice
Iată câteva strategii practice, potrivit MediCOOL.
- Evită consumul sau depozitarea alimentelor în ambalaje de plastic, caserole sau recipiente din plastic.
- Consumă mai multe alimente proaspete, neprocesate, şi reduce cantitatea de alimente ultraprocesate.
- Spală alimentele precum orezul înainte de gătire- asta poate reduce semnificativ contaminarea.
- Consumă apă de la robinet sau sticle din sticlă în locul sticlelor de plastic- apa îmbuteliată în plastic poate aduce 90.000 de particule de plastic suplimentare anual.
- Evită să încălzeşti mâncarea în recipiente de plastic la microunde- se pot elibera particule sau substanţe toxice.
- Îmbracă-te şi consumă produse fabricate din materiale naturale- plasticul prezent în mediu are multiple surse, nu doar alimentele.
Contaminarea alimentelor cu microplastice este un fenomen real, susţinut de studii recente, şi implică alimente de larg consum precum sarea, zahărul, orezul, proteinele şi laptele.
Deşi cercetările continuă şi nu avem încă răspunsuri definitive despre toate efectele asupra sănătăţii, este prudent să adoptăm obiceiuri mai sigure: reducerea plasticului în contact cu alimentele, alegerea alimentelor cât mai neprocesate şi un mod de viaţă mai conştient.
Adoptând măcar câteva dintre recomandările de mai sus, putem limita expunerea la aceste particule invizibile, un pas mic pentru fiecare, dar cu potenţial mare pentru sănătate.
