marți, aprilie 21, 2026
9.2 C
București

7 alimente care pot declanșa crize dureroase de gută. Mulți români le consumă zilnic

Guta este o formă inflamatorie de artrită care apare atunci când nivelul acidului uric din sânge crește peste valorile normale, iar cristalele se depun la nivelul articulațiilor. Afecțiunea provoacă episoade dureroase, roșeață, inflamație și sensibilitate accentuată, cel mai frecvent la degetul mare de la picior, dar și la glezne, genunchi sau mâini.

Un factor esențial în declanșarea crizelor de gută îl reprezintă alimentația. Purinele, substanțe prezente în mod natural în anumite alimente, sunt metabolizate în organism și transformate în acid uric. Atunci când consumul este ridicat, iar organismul nu reușește să elimine eficient acidul uric, riscul de atacuri crește semnificativ.

Citeste si…

Cum influențează purinele nivelul acidului uric

Purinele se găsesc atât în celulele corpului uman, cât și în numeroase alimente. În mod normal, acidul uric rezultat este eliminat prin rinichi. Problemele apar atunci când producția este prea mare sau eliminarea este insuficientă. Persoanele diagnosticate cu gută sau cu hiperuricemie trebuie să fie atente la consumul alimentelor cu conținut ridicat de purine, deoarece acestea pot favoriza apariția crizelor dureroase.

Carnea roșie, printre principalii factori alimentari de risc

Carnea roșie, în special vita, porcul și mielul, conține cantități semnificative de purine. Consumul frecvent sau în porții mari poate contribui la creșterea nivelului de acid uric. Medicii recomandă limitarea porțiilor și alegerea variantelor mai slabe, în cadrul unei diete echilibrate.

Citeste si…

Organele, extrem de bogate în purine

Ficatul, rinichii, creierul și alte organe sunt printre cele mai concentrate surse de purine din alimentație. Din acest motiv, ele sunt adesea contraindicate persoanelor cu gută sau cu risc crescut de hiperuricemie.

Anumite tipuri de pește și fructe de mare

Peștii precum sardinele, heringul, macroul și anșoa, dar și unele fructe de mare, inclusiv midii sau creveți, au un conținut ridicat de purine. Deși peștele este considerat în general sănătos datorită acizilor grași omega-3, în cazul gutei este necesară prudență și recomandarea medicului privind frecvența consumului.

Carnea procesată poate agrava simptomele

Mezelurile, cârnații și alte produse din carne procesată pot contribui la creșterea acidului uric, atât prin conținutul de purine, cât și prin aportul ridicat de sare și grăsimi. În plus, acestea pot favoriza inflamația și alte probleme metabolice asociate.

Berea și băuturile alcoolice

Alcoolul, în special berea, este cunoscut ca factor declanșator al atacurilor de gută. Berea conține purine provenite din drojdie, iar alcoolul în sine reduce capacitatea rinichilor de a elimina acidul uric. Consumul regulat sau excesiv poate crește considerabil riscul crizelor.

Citeste si…

Băuturile îndulcite cu fructoză

Sucurile carbogazoase și băuturile îndulcite cu sirop de porumb bogat în fructoză pot crește producția de acid uric în organism. Deși nu conțin purine în cantități mari, ele stimulează sinteza acidului uric și pot agrava evoluția gutei.

Leguminoasele uscate, cu moderație

Fasolea uscată, lintea și mazărea conțin purine în cantități moderate. Deși nu sunt la fel de problematice ca organele sau anumite tipuri de pește, consumul excesiv poate contribui la creșterea acidului uric la persoanele sensibile. În general, specialiștii consideră că beneficiile lor nutriționale pot justifica un consum echilibrat, adaptat fiecărui pacient.

Citeste si…

Dieta echilibrată, esențială în controlul gutei

Controlul gutei nu se bazează exclusiv pe evitarea anumitor alimente, ci pe un stil de viață sănătos. Hidratarea corespunzătoare, menținerea unei greutăți corporale normale și reducerea consumului de alcool sunt măsuri importante pentru prevenirea crizelor.

Persoanele diagnosticate cu gută ar trebui să urmeze recomandările medicului și, la nevoie, să consulte un specialist în nutriție pentru stabilirea unui plan alimentar adaptat. O dietă corectă poate reduce frecvența și severitatea atacurilor, contribuind la o mai bună calitate a vieții.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Prisăcaru Theona
Prisăcaru Theonahttps://www.doctorulzilei.ro/
Mi-am descoperit pasiunea pentru jurnalism in urma cu mai mulți ani si pot spune ca profesia nu este deloc usoara, ci extrem de solicitanta, plina de dinamism, care aduce noi provocari in fiecare zi. Totodata, implica si o doza mare de responsabilitate. Va multumesc atat pentru aprecierile voastre, cat si pentru criticile constructive!
Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel

Citește și:

Ultimele știri

Ce se întâmplă cu genunchii tăi când slăbești chiar și 5 kg te va surprinde

Potrivit unui studiu, pierderea în greutate reduce semnificativ presiunea...

91% dintre grijile tale sunt inutile, dar îți distrug creierul ca și cum ar fi reale

Majoritatea grijilor nu devin realitate, dar creierul le tratează...

Stimulentul de inserție 2026: Cine îl primește și cât poate câștiga

Stimulentul de inserție: cine are dreptul să îl primească,...
prospecte medicamente
spitale private

Subiecte

Citește și