Din cuprinsul articolului
Douăzeci și cinci de pacienți au murit în mai puțin de doi ani la Spitalul „Dr. Gheorghe Marinescu” din Târnăveni, majoritatea din cauza pneumoniei și bronhopneumoniei, în condiții pe care organizațiile pentru drepturile omului le descriu drept „tratament inuman și degradant”. Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a solicitat un control urgent, în timp ce conducerea spitalului neagă acuzațiile.
Ministerul Sănătății intervine după dezvăluiri șocante
Ministerul Sănătății a declanșat o anchetă la Spitalul de Psihiatrie din Târnăveni după ce reprezentanții Centrului de Resurse Juridice au documentat condiții alarmante de igienă, supraaglomerare extremă și decese neexplicate în rândul pacienților.
Ministrul Alexandru Rogobete a declarat pentru Euronews România: „Am solicitat Direcției de Sănătate Publică din Mureș să realizeze un control la fața locurilor și să îmi transmită o notă de informare detaliată. Împreună cu Inspecția Sanitară de Stat și Corpul de Control vom decide care sunt acțiunile următoare.”
Ministrul a subliniat că situația i se pare „inacceptabilă”, precizând totodată că spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Mureș, ceea ce înseamnă că rezolvarea problemelor structurale trebuie să vină de la autoritățile locale.
25 de decese suspecte în mai puțin de doi ani
Georgiana Pascu, cofondatoarea programului Pledoarie pentru Demnitate din cadrul Centrului de Resurse Juridice, a petrecut trei zile la fața locului, documentând condițiile din spital. Conform analizei documentelor puse la dispoziție de conducerea unității medicale, 25 de pacienți au murit în mai puțin de doi ani.
„Aproape toți au murit din cauza pneumoniei și a bronhopneumoniei, fapt confirmat și în discuția cu medicii din compartimentul de anestezie și terapie intensivă”, a explicat Georgiana Pascu, pentru euronews.ro. „Alții au murit fie în urma unei situații de suicid, fie din cauza asfixiei mecanice – s-au înecat cu mâncare.”
Medicii din spital au confirmat că decesele prin pneumonie sunt o consecință directă a condițiilor de trai. „E normal că se moare de pneumonie, pentru că acești oameni stau toată ziua, 24 din 24, întinși pe orizontală. Mănâncă acolo, stau acolo, primesc tratament acolo. Toată viața lor se petrece în acel pat de 90 de centimetri”, a relatat Pascu, citând declarațiile unui medic de la terapie intensivă.
Condiții de igienă deplorabile documentate cu imagini
Reprezentanta Centrului de Resurse Juridice a descris scene greu de imaginat într-un spital european în 2025. Paturile sunt lipite unul de altul, pacienții respiră unii de la alții, iar lenjeria lipsește sau este murdară.
„Când am întrebat unde vă țineți hainele, un infirmier mi-a răspuns că nu au haine. Acestea sunt singurele haine pe care le au pe ei”, a povestit Pascu.
Apa caldă era aproape inexistentă pe secții. „Am întrebat să vedem dacă este apă caldă la robinet și mi s-a spus că trebuie să o lăsăm mai mult să curgă pentru că nu a mai fost folosită de mult. O chiuvetă pe un etaj unde sunt cel puțin 100 de pacienți.”
Produsele de igienă de bază lipseau și ele. Hârtia igienică era disponibilă doar pentru cei care o cereau sau o aveau de acasă, în timp ce săpunul și prosoapele erau depozitate în subsol, nu pe secții.
Camerele de supraveghere au surprins pacienți care erau puși să facă curățenie în spital, măturând și ștergând, deși ar fi trebuit să primească îngrijiri medicale.
Izolare și contenționare fără respectarea legii
Investigația a scos la iveală cazuri de izolare și contenționare fizică a pacienților fără respectarea procedurilor legale. Legea sănătății mentale din România prevede că asemenea măsuri pot fi aplicate doar la indicația unui medic, sub supravegherea unui asistent și trebuie consemnate într-un registru special.
Pascu a descoperit o pacientă izolată într-o încăpere cu o gură de canal deschisă în mijlocul pardoselii de ciment, fără papuci, doar în șosete. Ușa era blocată cu un pat, iar femeia nu avea acces la toaletă normală.
Pe camerele de supraveghere, reprezentanții organizației au identificat un pacient care era „pur și simplu tras într-un colț, împins și legat cu o centură și cu curele de contenționare”. Cazul nu era consemnat în registrul special al spitalului, așa cum cere legea.
Un alt pacient a relatat în prezența medicului șef de secție că a fost pedepsit prin închiderea în izolator după ce a dorit să viziteze un coleg internat la terapie intensivă în urma unei tentative de suicid. Nici acest caz nu figura în registrele oficiale.
Managerul spitalului neagă acuzațiile
Zsuzsanna Megheșan, managerul Spitalului „Dr. Gheorghe Marinescu”, a respins acuzațiile în direct la Euronews România. Însoțită de dr. Pop Daniela, medicul șef de secție, aceasta a susținut că situațiile documentate sunt cazuri izolate prezentate ca o practică generalizată.
Referitor la cazul de contenționare surprins pe camerele de supraveghere, Megheșan a oferit o altă explicație: „Acel pacient este un pacient cu probleme atât psihice, cât și neurologice, cu probleme de echilibru. A fost așezat în fotoliu rulant și a fost asigurat pentru a nu cădea cu centură de siguranță. Acele centuri sunt niște dispozitive medicale autorizate și omologate.”
În privința saltelelor murdare, managerul a susținut că doar cinci din 320 aveau probleme: „Sunt pacienți psihici care nu doresc să fie îmbrăcați, avem pacienți care rup hainele, care rup pernele.”
Megheșan a invocat subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate ca motiv principal al condițiilor precare. Spitalul primește 140 de lei pe zi de spitalizare pentru fiecare pacient cronic de lungă durată, sumă pe care conducerea o consideră insuficientă.
Infrastructură veche de 140 de ani și lipsa finanțării
Managerul a explicat că spitalul funcționează într-o clădire veche de 140 de ani, ceea ce limitează posibilitățile de modernizare. Unitatea are autorizație sanitară pentru patru secții de psihiatrie cu un total de 320 de paturi: o secție de acuți cu 50 de paturi, una de cronici temporari cu 50 de paturi și două secții de cronici de lungă durată cu câte 110 paturi.
În primăvara anului 2025, conducerea a depus un proiect la Ministerul Sănătății pentru construirea unui nou corp de clădire, dar finanțarea nu a fost încă aprobată.
Megheșan a mai susținut că din 2023, centrele rezidențiale nu mai primesc pacienți din spital, ceea ce face imposibilă transferarea acestora în comunitate. Această afirmație a fost contestată de Georgiana Pascu, care a cerut documente care să demonstreze solicitările scrise făcute de spital pentru transferul pacienților, fără a primi un răspuns satisfăcător.
Serviciul de Investigații Criminale a preluat cazul
În urma sesizării Centrului de Resurse Juridice, Serviciul de Investigații Criminale a intervenit la fața locului. Anchetatorii au ridicat hard disk-urile cu înregistrările camerelor de supraveghere și au efectuat o percheziție informatică.
Managerul spitalului așteaptă rezultatele anchetei penale: „Toate acele imagini vor fi cercetate. Până nu vom ști finalul acelei percheziții informatice, nu pot să spun mai multe.”
După intervenția autorităților, personalul medical a demisionat în bloc, invocând nemulțumirea față de acuzațiile aduse. Megheșan a declarat că speră să îi convingă pe angajați să revină, pentru a nu lăsa pacienții fără îngrijire.
Experții cer aplicarea legii sănătății mentale
Georgiana Pascu a subliniat că legea sănătății mentale interzice explicit internarea pe termen nelimitat în spitalele de psihiatrie. „Pacientul psihiatric nu poate să rămână pe viață în spitalul de psihiatrie. Legea interzice cu desăvârșire acest lucru.”
Reprezentanta Centrului de Resurse Juridice a criticat lipsa de acțiune a conducerii spitalului pentru integrarea pacienților în comunitate. „Nu reiese de nicăieri care au fost demersurile realizate de conducerea sau personalul medical pentru a preveni aceste decese.”
Pascu a făcut referire la precedentul de la Poiana Mare din 2004, când România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru decese similare în condiții de supraaglomerare. De asemenea, a menționat ultimul raport al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, publicat cu trei săptămâni înainte, care avertiza că decesele prin pneumonie și asfixie cu mâncare pot constitui neglijență gravă.
Conform legislației în vigoare, pacienții cu afecțiuni psihice ar trebui să beneficieze de servicii în comunitate: locuințe sociale sau protejate, echipe mobile formate din psihologi și asistenți sociali, terapie ocupațională. Cu cei aproximativ 4.200 de lei lunari pe care statul îi alocă pentru un pacient cronic, experții susțin că s-ar putea finanța servicii mult mai eficiente în afara spitalului.
Ce urmează
Ministerul Sănătății va analiza raportul Direcției de Sănătate Publică Mureș și va decide pașii următori împreună cu Inspecția Sanitară de Stat și Corpul de Control. Deoarece spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Mureș, rezolvarea problemelor structurale va depinde de voința politică locală.
Reprezentanții Euronews România au anunțat că vor vizita spitalul pentru a verifica condițiile la fața locului, în urma invitației publice a managerului.
Între timp, cei peste 300 de pacienți din spital așteaptă o soluție, în timp ce dosarul penal își urmează cursul, iar demisiile în bloc ale personalului amenință să agraveze o situație deja critică.
