Din cuprinsul articolului
Austria se confruntă în 2025 cu cel mai mare val de hepatită A din ultimii ani. Autoritățile sanitare au raportat 221 de cazuri confirmate – de trei ori mai multe față de anul precedent – iar doi pacienți au murit în urma infecției. Medicii austrieci vorbesc despre o situație „extrem de îngrijorătoare” și solicită măsuri urgente, în special reintroducerea vaccinării recomandate în copilărie.
Naghme Kamaleyan-Schmied, vicepreședintele Camerei Medicilor din Viena, avertizează că virusul circulă activ pe teritoriul Austriei, nu doar în rândul persoanelor care călătoresc în țări cu risc crescut. „Infecția se poate produce oriunde – în Austria la fel de ușor ca în străinătate”, subliniază medicul.
De ce crește numărul de cazuri? Decizia controversată care a lăsat copiii nevaccinați
Potrivit specialiștilor, una dintre cauzele principale ale exploziei de cazuri este eliminarea, în urmă cu doi ani, a recomandării oficiale de vaccinare împotriva hepatitei A pentru copiii mici. Până la această modificare, vaccinul era recomandat după vârsta de un an, înainte de intrarea în colectivitate. În marile orașe, inclusiv Viena, aglomerația și contactul apropiat cresc rapid riscul de transmitere.
Vaccinul costă în prezent aproximativ 40 de euro per doză – un preț care pentru multe familii rămâne prohibitiv. Medicii cer ca statul să finanțeze atât vaccinarea, cât și testarea titrului de anticorpi, pentru a afla dacă o persoană este deja imunizată. „Este nevoie urgentă de sprijin politic pentru a acoperi această lacună de vaccinare”, avertizează Kamaleyan-Schmied.
Specialiștii amintesc că vaccinul împotriva hepatitei A este un vaccin inactivat, foarte bine tolerat. Este utilizat de zeci de ani și, în multe țări, face parte din schema pediatrică. Există și varianta combinată A+B, care oferă protecție simultană împotriva hepatitei A și B.
Ce este hepatita A și cum se transmite? Boala „mâinilor murdare” care poate declanșa epidemii
Hepatita A este o infecție virală acută, autolimitată, care provoacă inflamația ficatului. Este cunoscută drept „boala mâinilor murdare” deoarece se transmite prin:
- apă sau alimente contaminate;
- contact direct cu o persoană infectată;
- igienă precară;
- contact sexual, în special între parteneri de același sex;
- medii aglomerate sau familii unde un membru este bolnav.
Virusul este eliminat în materiile fecale, rezistă săptămâni pe suprafețe și se transmite extrem de ușor. Perioada de incubație este de 2–6 săptămâni.
O treime dintre adulți au anticorpi pentru hepatita A, dar majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome evidente. Copiii mici, în special cei sub doi ani, fac infecții ușoare sau complet asimptomatice, însă pot transmite virusul rapid.
Cine este expus riscului?
Orice persoană nevaccinată poate contracta virusul, dar riscul este mai mare în situațiile în care:
- există contact cu o persoană infectată;
- se călătorește în zone cu endemicitate crescută;
- condițiile de igienă sunt deficitare;
- apa potabilă este contaminată;
- există contact sexual neprotejat;
- se consumă droguri recreative;
- există tulburări ale coagulării.
Simptomele hepatitei A
Infecția poate trece neobservată, dar multe persoane dezvoltă simptome care seamănă cu o gripă severă:
- oboseală extremă;
- greață, vărsături, lipsa apetitului;
- febră moderată;
- dureri articulare și musculare;
- dureri abdominale în zona ficatului;
- urină închisă la culoare;
- mâncărimi ale pielii;
- icter (îngălbenirea pielii și a ochilor).
Simptomele sunt mai severe la adulți decât la copii, iar boala poate dura săptămâni sau chiar luni.
Hepatita A nu devine cronică, dar poate declanșa epidemii rapide în comunitățile mari. În orașe precum Viena, cu peste un milion de locuitori, virusul se poate răspândi printr-un singur lanț de transmitere – un copil la grădiniță, contaminate alimentare, igienă insuficientă.
Epidemiologii atrag atenția că situația din Austria trebuie privită drept un semnal de alarmă pentru Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru România, în contextul mobilității sporite între cele două țări.

