Din cuprinsul articolului
Medicii atrag atenţia că şi persoanele tinere sunt expuse riscului de atac de cord, în contextul în care cazurile în rândul persoanelor sub 50 de ani au crescut cu aproape 20% în ultimii patru ani, potrivit statisticilor. Totuși, simptomele unui atac de cord pot fi confundate cu cele ale unui atac de panică. De altfel, anxietatea și stresul provoacă simptome fizice care șochează oamenii, deoarece aceștia le confundă cu un caz de pre-infarct miocardic. Iată cum puteți face diferența.
Din cap până în picioare, simptomele fizice ale anxietății pot fi extrem de stresante. Multe dintre simptomele pe care le puteți experimenta dacă suferiți de stres cronic sunt atât de intense și asemănătoare unui atac de cord, încât pot provoca panică și confuzie. Prin urmare, este necesar să înțelegem și să recunoaștem semnele fizice ale anxietății pentru a lua măsurile adecvate.
De menționat că este important să beneficiați de asistență medicală de specialitate prin serviciul de urgență 112 daca simptomele se agravează.
1. Amețeli și senzație de leșin
Acestea sunt simptome comune ale anxietății. Nivelul de oxigen din sânge scade din cauza respirației rapide și superficiale, ceea ce duce la o senzație de amețeală.
2. Tensiune și durere musculară
Mușchii pot deveni rigidi și dureroși, în special la nivelul gâtului, umerilor și spatelui. Această tensiune poate provoca dureri de cap și migrene.
3. Greață și disconfort stomacal
Sistemul digestiv este strâns legat de starea noastră mentală, iar stresul poate provoca diverse probleme digestive, cum ar fi greața, durerile de stomac și diareea.
4. Dureri în piept și palpitații
Poate varia de la o senzație de presiune ușoară până la o durere intensă, ascuțită. De multe ori, această durere este interpretată greșit ca semn al unui atac de cord. Cu toate acestea, durerea de stres este adesea asociată cu anxietate sau atacuri de panică și poate fi însoțită de respirație rapidă și o senzație de sufocare.

Palpitațiile sunt senzația că inima bate repede, tare sau neregulat. Sunt frecvente la persoanele care suferă de stres și anxietate. În timpul unui atac de panică, organismul eliberează o cantitate mare de adrenalină, ceea ce poate duce la palpitații. Deși aceste simptome sunt alarmante, ele nu indică întotdeauna o problemă cardiacă gravă.
5. Dificultăți de respirație
Stresul și anxietatea pot provoca hiperventilație, ceea ce înseamnă că respiri repede și superficial. Acest lucru poate duce la o senzație de sufocare. Persoanele care hiperventilează pot experimenta, de asemenea, amețeli și amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor. În absența dioxidului de carbon, organismul restricționează fluxul sanguin către extremități, ducând la aceleași senzații ca și amorțeala la nivelul mâinilor.
6. Transpirație excesivă
Acest lucru apare adesea în situații de anxietate sau panică intensă și poate fi însoțit de frisoane. Transpirația excesivă poate fi confundată cu simptomele unui atac de cord, mai ales dacă este însoțită de dureri în piept și dificultăți de respirație. Transpirațiile nocturne sunt mai periculoase decât credeam. Noi cercetări arată că acestea pot prezice aceste afecțiuni.
7. Durere în brațul stâng
Deși acesta este considerat un semn clasic al unui atac de cord, poate apărea și din cauza stresului. Acest lucru se datorează probabil combinației dintre tensiunea musculară și deshidratare, care este frecventă la persoanele cu anxietate.
Durerea cauzată de stres apare, de obicei, în contextul unor perioade de anxietate sau stres sever. Poate fi însoțită de alte simptome de anxietate, cum ar fi respirație rapidă, palpitații, transpirații. Durerea poate fi mai difuză și variabilă.
În schimb, durerea cauzată de un atac de cord este, de obicei, intensă și persistentă. Poate fi însoțită de alte simptome, cum ar fi dureri în piept, dificultăți de respirație, greață, transpirații abundente, amețeli. Durerea poate iradia în alte zone, cum ar fi maxilarul, gâtul, spatele sau abdomenul.
Medicii susțin că adoptarea unor tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi exercițiile de respirație, meditația și activitatea fizică regulată, văe va ajuta să reduceți efectele stresului.
Dacă prezentați oricare dintre simptomele de mai sus și nu sunteți sigur de cauza acestora, este important să consultați un medic pentru a exclude orice afecțiuni medicale grave.

