Din cuprinsul articolului
La doar 15 ani, un tânăr belgian, Laurent Simons, a reușit ceva ce pare desprins dintr-un vis: să obţină doctoratul în fizică cuantică. Titlul obţinut de la University of Antwerp marchează nu doar un succes individual remarcabil, ci și o redefinire a limitelor pe care le asociem, de obicei, cu tinerețea și cu etapa de studiu.
Povestea lui impresionează, nu pentru că e „o excepţie”, ci pentru că arată că, în ciuda normelor convenţionale, excelența academică poate merge rapid și devreme.
Cine este Laurent Simons, micul Einstein al Belgiei
Laurent Simons vine din zona Flandrei, s-a născut la Oostende, pe coasta Belgiei. De mic copil, părea să fie atras de lucruri mari. La vârsta de 4 ani a început școala primară, iar până la 6 ani o terminase.
Cel numit de presa belginală și „Micul Einstein”, avea deja liceul terminat, la doar 8 ani . Cursurile universitare nu i-au părut o barieră: la 11 ani obţinea licenţa în fizică, după ce a parcurs un program care de obicei durează trei ani, într-un timp record de doar 18 luni, cu distincţie. Nu s-a oprit nici acolo, la 12 ani luându-și deja masteratul în fizică cuantică.
În tot acest timp, el însuși spunea că voia „să știe totul despre aceste subiecte”, fizică clasică, mecanică, dar mai ales fizică cuantică.
Această autodepășire nu este doar despre viteza de a acumula diplome: e povestea unui copil cu memorie fotografică, cu un IQ estimat la 145, perceput de mulți ca având o capacitate cognitivă excepţională.
Doctoratul la 15 ani: un pas uriaș
În noiembrie 2025, la vârsta de 15 ani, Laurent şi-a susţinut teza de doctorat la University of Antwerp, un moment ce a consemnat transformarea oficială din „copil-prodigios” în „doctor în fizică cuantică”, potrivit brusselstimes.com.
Subiectul lucrării: „Bose polarons în superfluide şi supersolide”, adică un domeniu de cercetare extrem de avansat care studiază comportamente și interacțiuni ale particulelor la temperaturi ultra-joase, fenomene care deschid drumul spre înțelegerea materiei cuantice, ceva ce, de obicei, e cercetat de savanți mult mai maturi.
Pentru a ajunge aici, Laurent nu s-a mulţumit doar cu teorie: a făcut stagii de cercetare, printre altele la renumitul Max Planck Institute din Germania, în cadrul grupului Attoworld, lucrând la proiecte ce combinau fizica cuantică, chimia și, nu departe în plan, medicina.
După ce a trecut cu succes de apărarea tezei, drumul nu se oprește: deja are planuri clare pentru viitor.
Visuri mari: „supraoameni”, medicină și inteligenţă artificială
Laurent are visuri îndrăzneșe, pentru viitor. Își dorește nu doar să continue de unde a rămas: el spune că vede doctoratul de 15 ani ca pe o etapă intermediară.
Țelul lui e ambițios: vrea să folosească fizica, medicina și inteligența artificială pentru a explora ideea de extindere a vieţii umane, poate chiar pentru a crea ceea ce el numește „supraoameni”, fiinţe cu capacități îmbunătățite, folosind bio-tehnologii, corpuri artificiale, intervenţii medicale avansate.
El însuşi a declarat, cu seriozitate: „Immortality, that is my goal.” („Nemurirea este scopul meu.”)
Și, deși pare un vis de science-fiction, Laurent pare convins că fizica cuantică este primul pas, „prima piesă din puzzle”, spre ceea ce speră să devină un progres real pentru omenire.
Alți copii‑genii din istorie
Performanța lui Laurent Simons se înscrie într-o tradiție fascinantă a copiilor supradotați care au realizat lucruri extraordinare înainte de a deveni adolescenți.
Iată câteva exemple concrete:
- Wolfgang Amadeus Mozart: Compozitorul a început să scrie muzică la doar 5 ani și susținea concerte în Europa în copilărie. Talentul său muzical precoce i-a adus faima și recunoașterea internațională înainte de vârsta de 10 ani.
- Blaise Pascal: Viitorul matematician și filosof francez a inventat un calculator mecanic la doar 19 ani, dar își demonstra geniul și în matematică încă din copilărie, rezolvând probleme complexe fără pregătire formală.
- Kim Ung‑Yong: Coreeanul este cunoscut ca unul dintre cei mai tineri copii supradotați din lume: a vorbit fluent la 6 luni, citea limba coreeană, japoneză, germană și engleză la 3 ani, iar la 8 ani deja lucra la NASA.
- Tanishq Abraham: American, care a obținut licența universitară la 10 ani, cu trei diplome universitare în științe, matematică și biochimie până la vârsta de 12 ani.
- Akrit Jaswal: Indian, care a efectuat prima intervenție chirurgicală la doar 7 ani și a intrat în atenția internațională pentru cunoștințele medicale precoce.
De ce este special Laurent Simons
Ceea ce face excepțional parcursul lui Laurent Simons este combinația de viteză academică, precocitate și domeniu extrem de complex: fizica cuantică. Spre deosebire de exemplele menționate, el nu a excelat doar în artă sau matematică aplicată, ci într-un domeniu de frontieră științifică, fizica cuantică, rezervat în mod normal cercetătorilor adulți cu ani de experiență.
Asta îl plasează nu doar printre “copii-minune”, ci printre rarele exemple contemporane de geniu aplicat, nu în muzică ori artă, ci în știință de vârf.
Vârsta e doar un număr
Povestea lui Laurent Simons e mai mult decât una despre diplome și vârste. E o demonstrație vie că, uneori, limitele impuse de societate sau de “etapele normale” pot fi replicate: talentul, pasiunea și determinarea schimbă totul.
La 15 ani, el nu are doar un doctorat, are un vis: unul ambițios, poate chiar controversat, de a folosi știința pentru a schimba însăși natura vieții umane.
Dorința de a extinde viața, de a îmbunătăți corpuri, de a combina fizica, medicina și inteligența artificială, toate dau senzația că asistăm la începutul unei povești care (dacă va continua) ar putea marca un moment de cotitură.
Rămâne de văzut dacă lumea academică și societatea îl vor urma în acest drum, dar un lucru e sigur: pentru Laurent Simons, vârsta e doar un număr. El deja privește spre stele.
