Din cuprinsul articolului
Un studiu longitudinal de mare amploare realizat în China aduce o nuanță importantă într-o dezbatere veche: relația dintre carne, alimentație vegetală și longevitate. Datele arată că persoanele foarte în vârstă care consumă carne au șanse mai mari să atingă pragul de 100 de ani – dar numai dacă sunt subponderale. Pentru seniorii cu greutate normală, evitarea cărnii nu a scurtat viața.
Cercetarea, bazată pe Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey, a urmărit peste 5.000 de adulți cu vârste de 80+ ani pe parcursul a aproape două decenii. Concluzia centrală este simplă și incomodă pentru mesajele generale despre dietă: la vârste foarte înaintate, menținerea masei corporale și prevenirea fragilității pot deveni mai importante decât regulile clasice de prevenție din viața adultă.
Cine a beneficiat de consumul de carne
Analiza arată că vârstnicii subponderali care evitau carnea aveau o probabilitate semnificativ mai mică de a ajunge centenari. În schimb, la cei cu greutate normală, diferențele de supraviețuire între consumatorii de carne și cei care o evitau au dispărut.
Rezultatele au fost discutate de nutriționista Chloe Casey de la Bournemouth University, într-o analiză publicată de The Conversation. Explicația ei ține de schimbarea nevoilor nutriționale odată cu înaintarea în vârstă: apetitul scade, masa musculară se pierde mai ușor, iar mesele devin mai mici. În acest context, alimentele dense nutrițional pot face diferența.
Carnea furnizează calorii concentrate, proteine complete și micronutrienți esențiali într-un volum redus de mâncare – un avantaj pentru seniorii care mănâncă puțin.
Nu doar carnea contează: lactatele, ouăle și peștele au oferit rezultate similare
Un detaliu important: studiul nu a găsit diferențe de longevitate între persoanele care consumau carne și cele care își luau proteinele din ouă, lactate sau pește. Aceste alimente aduc vitamina B12, vitamina D, calciu și proteine de calitate – nutrienți care susțin mușchii și oasele.
Mesajul practic nu este „mâncați carne ca să trăiți mai mult”, ci asigurați un aport suficient de proteine și micronutrienți atunci când apetitul scade.
Dietele vegetariene rămân protectoare mai devreme în viață
Pentru adulții tineri și de vârstă mijlocie, datele merg în direcția opusă. O meta-analiză din 2022 publicată în European Journal of Nutrition, care a inclus peste 844.000 de persoane din 13 studii prospective, a arătat că vegetarienii au avut un risc cu aproximativ 15% mai mic de boală cardiovasculară și cu 21% mai mic de cardiopatie ischemică, comparativ cu non-vegetarienii.
Rezultate similare au apărut și în Adventist Health Studies, unde modelele alimentare preponderent vegetale s-au asociat cu mortalitate totală mai mică, în special prin reducerea deceselor cardiovasculare. Limita acestor date este vârsta: majoritatea participanților aveau sub 80 de ani.
Cu alte cuvinte, beneficiile alimentației vegetale sunt bine documentate la mijlocul vieții, dar nu se transferă automat la vârste extreme, când apar riscuri noi.
De ce se schimbă regulile după 80 de ani
Odată cu înaintarea în vârstă, scad apetitul și cheltuiala energetică, iar pierderea musculară (sarcopenia) accelerează. O revizuire amplă despre metabolism și îmbătrânire arată că mulți vârstnici nu ating aportul proteic recomandat, ceea ce crește riscul de căderi, spitalizări și mortalitate.
În acest context, alimentele de origine animală – sau alternativele echivalente nutrițional – pot preveni un cerc vicios: mănânci puțin → pierzi masă musculară → devii mai fragil → mănânci și mai puțin.
Studiul chinez sugerează că rolul cărnii la vârste foarte înaintate este mai degrabă pragmatic: ajută la acoperirea rapidă a nevoilor nutriționale atunci când mesele sunt mici.
Ce înseamnă asta pentru recomandările alimentare
Rezultatele vin într-un moment în care multe ghiduri publice promovează alimentația preponderent vegetală pentru prevenția bolilor cronice. Noile date indică însă nevoia unor recomandări diferențiate pe grupe de vârstă.
Pentru seniorii subponderali sau cu semne de fragilitate, excluderea strictă a tuturor produselor animale poate face dificilă atingerea aportului necesar de proteine și micronutrienți. Pe de altă parte, vârstnicii cu greutate stabilă pot rămâne pe un model vegetarian sau pescetarian fără dezavantaje evidente pentru longevitate.
Apare și așa-numitul „paradox al greutății” la vârstnici: un indice de masă corporală ușor mai mare pare asociat cu mortalitate mai mică, probabil datorită rezervelor energetice și masei musculare mai bune în perioade de boală.
Ce trebuie reținut
-
Beneficiul cărnii apare doar la vârstnicii subponderali.
-
La greutate normală, evitarea cărnii nu reduce șansele de a trăi mult.
-
Ouăle, lactatele și peștele pot înlocui carnea din punct de vedere nutrițional.
-
Dietele vegetale rămân protectoare mai devreme în viață, mai ales pentru inimă.
-
După 80 de ani, prioritatea devine prevenirea malnutriției și menținerea masei musculare.
Studiul este observațional, deci nu poate demonstra cauzalitate directă. Factori precum accesul la îngrijire medicală, statutul socioeconomic sau obiceiurile regionale pot influența rezultatele. Cercetări viitoare vor trebui să testeze intervenții personalizate pentru a susține îmbătrânirea sănătoasă.
Concluzia practică este una de nuanță: nu există o dietă universală pentru toate vârstele. Ce protejează la 40 sau 50 de ani poate avea nevoie de ajustări la 85. În longevitate, flexibilitatea alimentară și adecvarea nutrițională pot cântări mai mult decât eticheta „cu” sau „fără” carne.
