Din cuprinsul articolului
Fostul preşedinte care a condus Uruguayul între 2010 și 2015 era cunoscut drept „cel mai sărac președinte din lume” datorită stilului său de viață modest.
Actualul președinte al țării, Yamandú Orsi, a anunțat moartea predecesorului său pe rețeaua X (fostul Twitter), scriind: „Mulțumim pentru tot ce ne-ai oferit și pentru dragostea profundă față de poporul tău.”
Cauza decesului politicianului nu a fost făcută publică, dar se știe că suferea de cancer esofagian.
Datorită modului simplu în care a trăit ca președinte, criticilor sale la adresa consumerismului și reformelor sociale pe care le-a promovat – printre altele, Uruguayul a devenit prima țară din lume care a legalizat consumul recreațional de marijuana – Mujica a devenit o figură politică celebră în America Latină și nu numai.
Popularitatea sa la nivel mondial a fost neobișnuită pentru un președinte al Uruguayului, o țară cu doar 3,4 milioane de locuitori, unde moștenirea sa a generat, de asemenea, controverse.
De fapt, deși mulți l-au perceput pe Mujica drept un om din afara clasei politice, acest lucru nu era adevărat.
El spunea că pasiunea pentru politică, dar și pentru cărți și lucrul pământului, i-a fost insuflată de mama sa, care l-a crescut într-o familie de clasă mijlocie în Montevideo, capitala țării.
În tinerețe, Mujica a fost membru al Partidului Național, una dintre forțele politice tradiționale ale Uruguayului, care mai târziu a devenit opoziția de centru-dreapta față de guvernarea sa.
În anii 1960, a participat la formarea Mișcării de Eliberare Națională Tupamaros (MLN-T), un grup gherilă urban de stânga care a organizat jafuri, răpiri și execuții, deși Mujica a susținut mereu că nu a ucis pe nimeni.A murit fostul preşedinte.
S-a declarat DOLIU NAȚIONAL!
Influențat de revoluția cubaneză și de socialismul internațional, MLN-T a lansat o campanie de rezistență clandestină împotriva guvernului uruguayan, care la acea vreme era constituțional și democratic, deși stânga îl acuza că devenea tot mai autoritar.
În acea perioadă, Mujica a fost capturat de patru ori. Într-una dintre ocazii, în 1970, a fost împușcat de șase ori și a fost la un pas de moarte.
A evadat de două ori din închisoare, într-una dintre dăți printr-un tunel, alături de alți 105 prizonieri MLN-T, în una dintre cele mai mari evadări din istoria penitenciară a Uruguayului.
Când armata uruguayană a dat o lovitură de stat în 1973, l-a inclus într-un grup de „nouă ostatici” pe care amenințau că îi vor ucide dacă gherilele vor continua atacurile.
Pe parcursul celor peste 14 ani petrecuți în închisoare în anii 1970 și 1980, Mujica a fost torturat și a trăit în condiții dure, în izolare, până când a fost eliberat în 1985, odată cu revenirea Uruguayului la democrație.
Spunea adesea că, în perioada în care a fost închis, a cunoscut nebunia pe propria piele, suferind de halucinații și ajungând chiar să vorbească cu furnicile.
Ziua în care a fost eliberat a fost, spunea el, cea mai fericită amintire a vieții sale: „A deveni președinte a fost nesemnificativ în comparație cu acea zi.”
