Din cuprinsul articolului
Un român moare la fiecare jumătate de oră din cauza unui infarct, potrivit statisticilor. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în Europa, iar țara noastră figurează cu cea mai mare rată de mortalitate.
Lipsa prevenţiei şi a recuperării după o intervenţie cardiacă, precum şi accesul dificil la analize complexe, sunt cauzele acestei situaţii, prezentate azi la lansarea Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cardiovasculare – PRO CARDIO.
Accesul la investigații decontate, o problemă majoră
Medicul cardiolog Tukeş Ablakim spune că nu este suficient ca pacientul să ajungă la doctor:
În continuare accesul la analize decontate pare să fie limitat. Consultația, în care nu facem decât să stabilim problemele care trebuie rezolvate, trebuie urmată de niște investigații și începem. N-avem cum să-ți dăm anumite analize, anumite enzime cardiace. Ajung pacienții sau au nevoie să ajungă la coronarografie. Câte laboratoare avem? În București cred că suntem favorizați. Avem o situație foarte bună și, cu toate acestea, dacă trebuie să facem o coronarografie, avem de înfruntat o listă de așteptare destul de lungă.
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Cardiovasculare își propune, în primul rând, creșterea gradului de conștientizare în rândul populației cu privire la aceste boli care provoacă în Europa 47% din totalul deceselor la femei și mai bine de o treime din cele în rândul bărbaților, ne-a transmis reporterul nostru Ancuța Cocoroveanu.
4 semne prevestitoare de infarct
1. Durere în braţ sau la nivelul bărbiei
Sigur, multă lume se sperie, în general, atunci când simte o durere în piept. De fapt, spune medicul Crandall de foarte multe ori, durerea dată de infarct nu apare în piept, ci la distanţă, în braţul stâng, de exemplu, sau la nivelul bărbiei.
„Infarctul de Hollywood“, aşa numesc medicii cardiologi modul în care actorii joacă rolul unui personaj care suferă un atac de cord şi se ţin cu mâna de piept, după care cad inconştienţi. Ei, bine, un astfel de infarct este rarisim, potrivit medicului Crandall.
2. Dificultăţi de respiraţie
De multe ori, acest simptom apare chiar în lipsa durerilor în piept sau în braţul stâng. Un studiu publicat în „The New England Journal of Medicine“ a arătat că persoanele cu acest simptom au prezentat un risc de trei-cinci ori mai mare de a deceda, fiindcă au ajuns mai târziu la spital, neacordând importanţa cuvenită manifestării. Respiraţia sacadată, rapidă poate apărea brusc, imediat înainte sau chiar în timpul unui infarct.
„O pacientă de-a mea, Grace, era foarte activă. De fapt, pe vremea când locuia în New England, mergea adeseori la plimbare pe munte şi chiar îşi tăia singură lemnele. De la o vreme, însă, a început să respire atât de greu, încât nu mai putea nici să meargă pe aleea de la casă la poartă fără să gâfâie. Copiii i-au spus că e doar un semn al îmbătrânirii. Dar Grace şi-a dat seama că e ceva anormal cu ea şi, din fericire, a ajuns la mine. I-am făcut nişte teste şi am constatat că era pe punctul să sufere un infarct de proporţii“, povesteşte medicul cardiolog.
3. Indigestia şi arsurile la stomac
„Un alt pacient de-al meu, Jack, un profesionist în domeniul lui, vânzările, obişnuia să sărbătorească o reuşită scoţându-şi clienţii în oraş, la o cină copioasă, cu fripturi şi alcool. Aşadar, nu a fost deloc surprins când, de la o vreme, după astfel de petreceri, a început să manifeste simptome de indigestie. Numai că o dată nu a fost indigestie, ci un puternic semnal de alarmă că urmează un infarct“, spune dr. Crandall.
Explicaţia este că în apropierea inimii sunt situaţi şi nervii care străbat stomacul, ceea ce creează o senzaţie de durere „confuză“.
4. Greaţa şi transpiraţia abundentă
Majoritatea pacienţilor care au aceste manifestări se gândesc la orice altă problemă: de la o masă copioasă, la gripă sau stres. De altfel, greaţa şi starea de vomă sunt considerate şi de medici simptome atipice ale infarctului. Totuşi, „după miile de pacienţi pe care i-am tratat, am constatat că nu este deloc rar acest simptom. Şi cel mai greu de diagnosticat infarctul este atunci când senzaţia de greaţă nu este însoţită de nicio altă manifestare“
