Din cuprinsul articolului
Medicamentele prescrise pe termen lung care pot crește riscul de declin cognitiv la vârstnici, potrivit unui geriatru.
Riscul este cu atât mai îngrijorător cu cât aceste tratamente sunt adesea prescrise pe termen lung.
Prescrierea medicamentelor utilizate în special pentru incontinență urinară, depresie, stres, boala Parkinson sau alergii crește odată cu înaintarea în vârstă. Însă o expunere prelungită la anumite tratamente este asociată cu un risc crescut de declin cognitiv. Un medic geriatru atrage atenția asupra acestui fenomen.
Anticolinergicele, medicamentele care pot afecta memoria și funcțiile cognitive
Medicamentele vizate inhibă acțiunea acetilcolinei, un neurotransmițător esențial pentru transmiterea semnalelor între celulele nervoase, precum și între neuroni, având un rol-cheie în procesele de memorare. Aceste medicamente sunt cunoscute sub denumirea de anticolinergice.
La persoanele sănătoase, o expunere prelungită la anticolinergice este asociată cu apariția unei atrofii cerebrale, evidențiate prin investigații imagistice. „La pacienții care suferă deja de tulburări cognitive — cum sunt cei cu boala Alzheimer, unde neuronii colinergici sunt deja distruși în mare parte — efectul este direct: cantitatea de acetilcolină fiind deja redusă, administrarea unui anticolinergic agravează situația”, explică dr. Pierre-Edouard Baudouin, medic geriatru la spitalul Paul-Brousse.
Potrivit acestuia, scăderea nivelului de acetilcolină ar putea favoriza și o creștere cronică a cortizolului, hormon cunoscut pentru faptul că induce o inflamație persistentă, implicată la rândul ei în mecanismele de degenerare cerebrală.
Antidepresivele și neurolepticele, printre medicamentele cu cea mai mare încărcătură anticolinergică
Medicamentele anticolinergice sunt numeroase și se regăsesc în mai multe clase terapeutice, inclusiv antidepresive, anxiolitice, antipsihotice, antihistaminice, antispastice urinare sau tratamente antiparkinsoniene.
„Deși toate medicamentele anticolinergice prezintă un anumit risc, psihotropele — în special neurolepticele — se numără printre cele cu cea mai mare încărcătură anticolinergică”, precizează geriatrul. Printre psihotropele cu efect anticolinergic, antidepresivul Laroxyl (Amitriptilină) se află printre cele mai frecvent prescrise.
Riscul este cu atât mai mare cu cât aceste tratamente sunt adesea administrate pe perioade îndelungate.
Expunerea începe adesea devreme și se acumulează de-a lungul vieții
Neurolepticele, în special, sunt inițiate relativ devreme în viață la pacienții care suferă de tulburări psihiatrice, ceea ce duce la o expunere cumulativă pe parcursul multor ani. „În schimb, alte medicamente anticolinergice, precum cele utilizate pentru tulburările urinare, sunt în general prescrise mai târziu, în jurul vârstei de 60–65 de ani”, explică medicul.
Medicamentele administrate pentru durere sunt, de regulă, prescrise pe perioade scurte, astfel încât impregnarea organismului este mai redusă la scara vieții pacientului.
Există alternative la medicamentele anticolinergice?
Răspunsul depinde în mare măsură de indicația terapeutică. „În cazul tulburărilor psihiatrice, în special al halucinațiilor sau al tulburărilor severe de comportament, alternativele la psihotrope, mai ales la antidepresive și antipsihotice, sunt foarte limitate”, subliniază medicul gériatru. În aceste situații, marja de manevră este restrânsă.
„În schimb, pentru alte indicații, cum ar fi tulburările urinare sau anumite patologii cardiovasculare, există opțiuni terapeutice non-anticolinergice care pot fi luate în considerare”, adaugă acesta.
De aceea, evaluarea trebuie făcută de la caz la caz, analizând atent raportul beneficiu-risc, ținând cont atât de patologia tratată, cât și de încărcătura anticolinergică totală a pacientului.
