Acest tip de cancer este cea de-a treia cauză de deces în rândul bărbaţilor, după cancerul pulmonar şi cel colorectal. Anual, 2000 de bărbaţi români îşi pierd viaţa ca urmare a acestei afecţiuni.
Ce trebuie ştiut despre cancerul de prostată
Boala avansează lent, iar evoluția sa este influențată de concentrația de testosteron (hormon masculin) din corp. Aceasta determină dezvoltarea celulelor canceroase şi evoluția (progresia) bolii: de la stadiu localizat (stadiul I), la local avansat (stadiile II şi III), către stadiul metastatic și metastatic rezistent la castrare (stadiul IV).
Alegerea tratamentului adecvat depinde de mai mulţi factori, printre care stadiul bolii, potențialele afecțiuni asociate, vârsta pacientului, eventualele opțiuni terapeutice anterioare şi nu în ultimul rând preferinţele pacientului. Astfel, pentru stadiile I şi II ale bolii, în funcţie de cât de accelerată este evoluţia cancerului de prostată, medicul oncolog poate recomanda monitorizarea stării de sănătate a pacientului prin vizite medicale regulate, iar eventuala inițiere a tratamentului va lua în calcul atât potențialele beneficii ale terapiei cât şi modul în care aceasta poate menține calitatea vieții pacientului.
Pentru stadiul III al cancerului de prostată, „avansat local”, opţiunile de tratament sunt radioterapia, îndepărtarea chirurgicală a prostatei, sau terapia hormonală, iar medicul oncolog va opta în recomandarea uneia dintre acestea în funcţie de valorile testului PSA și istoricul bolii până la acel moment.
Cancerele de prostată în stadiul IV sunt considerate „cancere avansate la distanţă” și reprezintă ultimul stadiu de boală, în care tumora s-a răspândit în organism. Intervenţia medicală poate fi chirurgicală sau medicamentoasă, decizia urmând a fi luată de medic în funcţie de localizarea tumorilor. În acest stadiu este importantă localizarea metastazelor și urmărirea evoluţiei acestora în timp, precum și evaluarea constantă a PSA și a testosteronului întrucât orice modificare poate însemna agravarea bolii și poate necesita noi intervenții terapeutice. Monitorizarea se face prin investigații imagistice (IRM= imagistică prin rezonanță magnetică, CT= tomografie computerizată, scintigrafie), care pot fi accesate de pacienţi gratuit, la recomandarea medicului oncolog, cât şi prin intermediul unui program dedicat de suport al pacienților cu cancer de prostată aflați în progresie.
Conf. Dr. Laurenția Galeș spune: „Pentru stadiul IV al cancerului de prostată, dacă nu se observă o îmbunătăţire a stării pacientului ca rezultat al opţiunilor terapeutice clasice, avem la dispoziţie hormonoterapiile inovatoare și chimioterapia. Utilizarea corectă a acestora și în etape va prelungi supraviețuirea pacientului, cu o calitate a vieții bună. Alegerea primei terapii este importantă și trebuie să fie rezultatul colaborării dintre pacient și medicul oncolog, care va lua în calcul preferința pacientului pentru un tratament oral sau pentru cel injectabil tip chimioterapie, istoricul de tratament și boală, agresivitatea acesteia, afecțiunile asociate și medicația concomitentă, vârsta pacientului și starea sa fizică”.
Cu toate acestea, doar 2 din 10 adulţi şi tineri adulţi vorbesc cu taţii lor despre subiecte legate de sănătatea acestora, respectiv despre cancerul de prostată arată un studiu recent.
Datele fac parte din campania „Vorbeşte cu tatăl tău despre cancerul de prostată!”, iniţiată de Janssen Companie Farmaceutică a Johnson & Johnson, în parteneriat cu Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) al cărei obiectiv este creşterea nivelului de informare cu privire la această afecţiune oncologică şi a opţiunilor terapeutice disponibile pentru diversele stadii ale bolii.
„Suntem obișnuiți să ne percepem părinţii ca fiind atotputernici, ca persoane care știu orice și nu au nevoie să fie întrebate, pentru că se descurcă oricum. Realitatea ne arată, însă, că de multe ori copiii depășesc părinții în cantitatea și calitatea cunoștințelor acumulate. De aceea, mai ales atunci când vine vorba despre aspecte care țin de sănătate, este esențial să ne depășim condiția de copil, să ne-o asumăm pe cea de adult, și să fim alături de părinții noștri în momentele în care trupul și mintea nu îi mai ascultă ca altă dată și în care viața lor începe să nu mai semene cu cea pe care o știam și noi și ei.”, explică Ligia Moise, psiholog clinician.
Când vine vorba despre sănătate, atunci când tatăl întâmpină o problemă, mai bine de jumătate dintre respondenți spun că se implică activ în alegerea medicilor/ spitalelor și 35% dintre ei îşi ajută părintele în deplasările la vizitele medicale. 45% dintre participanții la studiu și-au însoțit cel puţin o dată tatăl la o vizită medicală, și tot atâția i-au făcut tatălui o recomandare legată de sănătate în ultima jumătate de an.
„O abordare responsabilă față de propria sănătate este, de multe ori, rezultatul intervențiilor celor dragi, care, nu de puține ori, sunt mai preocupați decât noi și poate chiar mai bine informați pe anumite subiecte. Campania „Vorbește cu tatăl tău despre cancerul de prostată!” își propune să scoată din zona de tabu discuțiile cu privire la această boală și să ajute tinerii să abordeze subiectul în mod deschis cu tații lor, care au nevoie de un imbold pentru un control medical care le poate salva viața.” declară Cezar Irimia, Preşedinte FABC.
Un diagnostic precoce al cancerului de prostată înseamnă creşterea speranţei de viaţă şi a calităţii acesteia
O mai bună informare şi comunicare în cadrul familiei pot contribui la depistarea bolii într-un stadiu localizat, iar pacientul va fi, de cele mai multe ori, ţinut sub o supraveghere activă din partea medicului. Potrivit studiului, însă, șase din zece respondenți se consideră slab informați cu privire la simptomele, diagnosticarea sau tratamentul acestei afecţiuni.
„În Europa, un bărbat din zece va dezvolta, la un moment dat în cursul vieții, cancer de prostată. De aceea, orice bărbat cu vârsta de peste 50 de ani sau chiar de 45 de ani, în cazul celor care au persoane diagnosticate cu cancer de prostată în familie, ar trebui să facă anual testele specifice CP – un tușeu rectal și o analiză de sânge pentru determinarea valorii antigenului specific prostatic (PSA). Atunci când apar deja simptomele precum disconfortul urinar, sânge în urină sau chiar durerile osoase, înseamnă că afecţiunea este într-un stadiu mai avansat. Din fericire, pacienţii români au la dispoziţie multiple posibilităţi de tratament, pe care le pot alege împreună cu medicul specialist, indiferent de stadiul în care este diagnosticată boala” a declarat Conf. Dr. Laurenția Galeș, medic primar oncologie medicală – Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti.
