Sari la conținut

Acesta este principalul vinovat pentru apariția bolilor de inimă. Produce 60% din îmbolnăviri

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate, deși ar putea fi prevenite. Unii dintre cei mai importanți factori care îmbolnăvesc inima, țin de stilul nostru de viața și ar putea fi evitați. Este vorba aici și de nivelul crescut al colesterolului ”rău”, cauza apariției a 60% dintre bolile de inimă. 

Tocmai de aceea, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Parlamentul European, s-a insistat foarte mult pe metodele de prevenire ale bolilor cardiovasculare.

„Principalul mesaj pe care l-am transmis în cadrul dezbaterii organizate la Bruxelles și pe care doresc să îl să-l transmit autorităților, profesioniștilor din domeniul sănătății, pacienților și publicului larg din România este că prevenția rămâne în continuare principalul pilon prin care putem reduce impactul bolilor cardiovasculare. Eforturile tuturor părților implicate ar trebui să meargă către găsirea și oferirea unor soluții concrete, practice, care pot fi implementate chiar mâine de fiecare dintre noi. Prin eforturile depuse de Societatea Română de Cardiologie și Forumul Național de Prevenție, în ultimii ani, am făcut pași importanți în direcția renunțării la fumat și ne propunem ca în continuare să dezvoltăm programe care să se adreseze și altor factori de risc importanți, așa cum sunt nivelul crescut de colesterol, hipertensiunea arterială sau sedentarismul.” a declarat Prof. Dr. Dan Gaiță, Coordonator Național de Prevenție Cardiovasculară, în urma dezbaterii pe problematici cardiovasculare organizate în Parlamentul European, în luna octombrie.

Scopul dezbaterii a fost găsirea unor soluții privind un diagnostic și un management mai bun pentru pacienții care au suferit un infarct miocardic (IM) sau un atac vascular cerebral (AVC). La dezbatere au participat membri ai Parlamentului European, cadre medicale, pacienți și reprezentanți ai instituțiilor și organismelor din domeniul sănătății din Europa. În urma evenimentului, va fi transmisă o scrisoare deschisă, semnată de către toți participanții, Miniștrilor Sănătății din Uniunea Europeană și instituțiilor europene pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă pacienții aflați în aceste situații de risc. În cadrul dezbaterii au fost oferite soluții pentru un tratament mai bun pacienților din Europa cu un risc recurent de IM și AVC.

Gazda evenimentului, Pavel Poc, membru al Parlamentului European, a declarat: „Este evident că trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a putea îmbunătăți diagnosticul, prevenirea, tratamentul și monitorizarea pacienților cu boli cardiovasculare, în special în cazul pacienților cu risc crescut. Îndemn autoritățile naționale și europene să ia măsurile necesare pentru a oferi acestor pacienți îngrijirea de care au nevoie.”

În fiecare an, bolile cardiovasculare (BCV) cauzează peste 1.8 milioane de decese în Uniunea Europeană – aproximativ 40% din totalul deceselor de la nivelul UE, o povară economică importantă asupra Europei, cu toate că BCV pot fi prevenite. Costul total pentru AVC în Uniunea Europeana, incluzând atât costurile medicale cât și cele non-medicale, a fost de aproximativ 45 miliarde de euro în 2015 și este de așteptat să crească. Doar costurile non-medicale pentru îngrijire au fost de aproximativ 15.9 miliarde de euro (35% din bugetul total cheltuit pentru pacienții cu AVC in Uniunea Europeană în anul 2015).

Ca parte a dezbaterii, a fost adresat un îndemn la acțiune, prin care autoritățile din domeniul sănătății, naționale și de la nivel european, au fost rugate să:

  1. îmbunătățească strategiile de diagnostic al pacienților catalogați cu „risc crescut”, prin: verificarea sistematică și creșterea eficienței strategiilor locale a BCV, în vederea asigurării unui diagnostic și a unei îngrijiri mai bune a pacienților post IM și AVC.
  2. promoveze adecvat accesul la tratament: un acces mai bun la tratament în fiecare Stat Membru UE pentru pacienții post IM și AVC.
  3. dezvolte sinergii la nivelul UE: finanțarea programelor de sănătate de la nivelul UE în vederea evaluării progresului și a schimbului de experiență privind cele mai bune practici folosite pe teritoriul fiecărui Stat Membru al UE.

Într-un moment în care sistemele medicale din Europa se confruntă cu dificultăți din cauza resurselor limitate, un management mai bun al pacienților cu risc crescut poate îmbunătăți rezultatul medical și poate limita povara pacienților ce suferă de boli asociate cu IM și AVC.

Informații despre Bolile Cardiovasculare (BCV) și prevenție secundară

BCV nu sunt doar principala cauză a decesului în Europa, ci constituie și o povară economică imensă asupra economiei Europei, în ciuda faptului că pot fi prevenite. BCV costă sistemele europene de sănătate aproximativ 111 miliarde de euro în cheltuieli directe și contribuie în mod semnificativ la cheltuielile indirecte asociate prin pierderea de productivitate și îngrijirea informală. Această presiune asupra sistemelor naționale de sănătate echivalează cu aproximativ 218 euro de persoană, pe an.

Prevenirea BCV pentru a reduce incidența IM și AVC cât și a recidivelor recurente ale acestora privește două categorii de persoane: persoane cu factori de risc care nu au dezvoltat încă manifestări clinice ale BCV (prevenție primară) și persoane diagnosticate cu BCV (prevenție secundară). Pacienții care au trecut printr-un eveniment cardiovascular au un risc foarte crescut de recurență și sunt de șase ori mai vulnerabili la deces. Toate acestea confirmă necesitatea de a face din prevenția secundară o prioritate.

Există un număr de factori de risc modificabili pentru BCV. Nivelul ridicat de colesterol „rău” sau densitatea scăzută a LDL-colesterolului reprezintă principala cauză pentru 60% dintre bolile de inimă și pentru 40% de AVC, astfel că LDL-colesterolul este un obiectiv major pentru care ar trebuie luate măsuri de prevenție.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel