Din cuprinsul articolului
Ce probleme de sănătate avea Mihai Eminescu pe baza unei cercetări medicale: „Sunt o mulţime de documente care vin să demonstreze că Eminescu NU a avut sifilis”, tulburare mentală și infecție deosebită.
Află cum medicii vremii i‑au tratat starea de sănătate și ce înseamnă asta pentru moștenirea poetului.
Nu sifilis! Ce afecțiune gravă l-a răpus pe Mihai Eminescu la doar 39 de ani
Astăzi, pe 15 ianuarie, se împlinesc 176 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu, cel despre care se vorbește nu doar ca despre „Luceafărul poeziei românești” sau „poetul nepereche”, ci și ca despre o personalitate cu probleme de sănătate care i‑au marcat ultimele luni de viață.
Cercetătorii medicali au oferit o perspectivă nouă asupra afecțiunilor poetului, demontând unele mituri bine cunoscute, potrivit Adevarul.
O analiză detaliată a documentelor medicale pe baza fișelor a zece medici care l‑au consultat arată că Eminescu „nu ar fi avut sifilis, aşa cum s‑a crezut până astăzi”, așa cum se credea multă vreme în biografiile tradiționale.
Tulburare mentală și depresie severă
Conform expertizei medicilor din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, poetul a suferit de o afecțiune psihică mai complexă:
„Sunt o mulţime de documente care vin să demonstreze că Eminescu nu a avut sifilis, iar medicii concluzionează că a avut o tulburare mentală de tip psihoză maniaco‑depresivă”, spune Richard Constantinescu, profesor de istoria medicinei, UMF Iași.
Aceasta înseamnă că marele poet nu a fost bolnav de sifilis, ci de o tulburare afectivă bipolară, ceea ce explică oscillările puternice de dispoziție și comportament descrise de medicii timpului.
Boala infecțioasă a picioarelor
În continuarea investigației, experții au observat că afecțiunile dermatologice de la nivelul picioarelor nu erau simptome ale sifilisului, ci reprezentau o altă problemă de sănătate:
„Patologiile pe care le avea la picior, avea nişte leziuni care îl făceau pe Eminescu să sufere. Dar descrierile lor din perspectiva aceasta clinică, a dermatologiei, au demonstrat că erau aşa numitele ectime, o anumită infecţie, şi nu manifestări ale sifilisului”, a explicat dr. Richard Constantinescu.
Așadar, ceea ce anterior se interpretase ca semne ale sifilisului erau, de fapt, leziuni cauzate de o infecție cutanată specifică.
Tratările medicilor și mitul „jucatului de teatru”
Medicul istoric explică că Eminescu a fost trecut pe la numeroși specialiști, din Iași, Viena sau chiar mănăstirea Neamț:
„În jur de zece medici, din Iaşi, care l‑au examinat în două rânduri. L‑au trimis la Viena, l‑au trimis la mănăstirea Neamţ sau la Băile Repedea … Gustavo Tremba era chirurg, medic al armatei, polonez, profesor, profesori de la medicină, bacteriologi, histologi”, spune profesorul.
Mai mult, medicul Constantinescu a oferit o observație interesantă despre personalitatea complexă și energică a poetului:
„E un personaj dificil, un personaj care s‑a născut cu anumite calităţi. Eu cred că şi juca teatru uneori, pentru că multe din manifestările lui, cred că, ştiind faptul că lumea reacţionează, că se scrie despre el, îi plăcea să se joace”, a conchis profesorul.
Această afirmație sugerează că unele dintre manifestările lui Eminescu erau poate exacerbate de sensibilitatea și temperamentul său artistic.
Sfârșitul la 39 de ani
În finalul studiului, autorii subliniază că poetul s‑a stins din viață la doar 39 de ani, o vârstă mult prea fragedă pentru geniul său literar. Pe măsură ce trec anii, imaginea lui Mihai Eminescu rămâne vie atât prin opera monumentală, cât și prin controversa privind sănătatea sa.
Astăzi, la 176 de ani de la nașterea Marelui Poet, cercetările medicale recente ne ajută să înțelegem mai clar realitățile din spatele miturilor, demontând ideea că ar fi avut sifilis și evidențiind în schimb o tulburare manic‑depresivă și o boală infecțioasă, precum și modul în care medicina vremii a încercat să îl trateze.
