Sari la conținut

Adevărul despre grăsimi. La ce sunt utile în organism și ce se întâmplă dacă le evităm

Foto: Sorin Gheorghiță https://unsplash.com/@sxtcxtc

De câte grăsimi avem nevoie. Lipsa grăsimilor lor din dietă creşte riscul de boli ale oaselor sau pielii. O treime din alimentele consumate zilnic trebuie să conţină grăsimi.

Deşi aproape că a devenit o modă scoaterea grăsimilor din alimentaţie, medicii spun că acest obicei nu e tocmai sănătos, mai ales în perioada de creştere.

„Grăsimile intră în compoziţia celulelor şi au o serie de funcţii: fac stocuri de energie, eliberează hormoni ce reglează metabolismul şi hormoni sexuali, ajută la formarea sistemului nervos la copii şi la menţinerea sănătăţii pielii şi a părului„, subliniază nutriţionistul Eduard Adamescu.

Există anumite vitamine – A, D, E,K – care nu pot fi absorbite în lipsa lipidelor, iar dacă ne ferim prea mult de ele, pot apărea carenţe şi, implicit, rahitism la copii sau osteoporoză la adulţi.

Un gram de grăsime are 9 calorii

Cantitatea de grăsimi nu trebuie să depăşească 30% din aportul caloric zilnic. Şi, cum un gram de grăsime are 9 calorii, un adult a cărui raţie calorică ajunge la 2.000 de calorii nu ar trebui să consume mai mult de 65 de grame de grăsimi.

„Însă grăsimile sunt de două feluri: nesaturate şi saturate (animale), mai nocive. Acestea din urmă nu ar trebui să depăşească 10%”, specifică medicul.

Mai există însă şi o categorie de grăsimi vegetale „modificate”, la fel de periculoase – grăsimile hidrogenate. Ele sunt obţinute în urma unui proces menit să le solidifice.

„Se găsesc în unele margarine, dar mai ales în produse de patiserie, biscuiţi, produse industriale. Producătorii le folosesc pentru că sunt ieftine, cresc valabilitatea pro duselor, dar şi pentru că dau o anumită savoare. Însă aceste grăsimi cresc nivelul colesterolului şi riscul de a face infarct. Grăsimi bune se găsesc în peştele oceanic, migdale, alune, seminţe şi ulei de măsline,”, explică specialistul în nutriţie.

De la natură: femeile au mai multă grăsime decât bărbaţii

Procentul de grăsime din corp variază în funcţie de sex. Dacă, în mod normal, femeile trebuie să aibă în jur de 25-30% grăsime din totalul greutăţii, bărbaţii doar 18-23%. O persoană e obeză dacă greutatea ei e cu 20% mai mare decât ar fi normal (un indice de masă corporală peste 30).

Surprinzător, persoanele mai plinuţe pot avea un metabolism mai bun decât cele slabe, ceea ce înseamnă că ard calorii mai rapid.

„Surplusul de grăsime obligă metabolismul să se mişte mai repede pentru a desfăşura toate procesele”, spune Molly Kimball, nutriţionist citat de WebMD. Asta explică şi de ce kilogramele se pierd mai repede la începutul dietei.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel