Din cuprinsul articolului
Adevărul despre ZAHĂR. Ce se întâmplă când îl consumăm? Pentru a înțelege mai bine de ce este zahărul nociv pentru organism, oamenii de știință de la University College London au realizat un nou studiu.
Paul Gill, cercetător la University College London, a declarat pentru Medical News Today că „ dozele mari de zahăr influențează microbiota intestinală și sistemul imunitar.”
Descoperire majoră
„O dietă bogată în zahăr a promovat creșterea unei specii bacteriene care întrece bacteriile „bune” comensale sau saprofite. O consecință a acestei disbioze intestinale este o reducere a unui tip specific de celulă imunitară numită celulă T-helper 17, care s-a dovedit că protejează șoarecii de obezitatea indusă de dieta bogată în grăsimi”, a explicat el.
Zahar vs bacterii
„Acest efect protector al celulelor Th17 este o altă descoperire majoră. Autorii studiului, a menționat Gill, au descoperit că celulele Th17 reduc absorbția grăsimilor de către mucoasa intestinală, ceea ce reduce severitatea bolilor metabolice și creșterea în greutate.
În acest nou studiu, cercetătorii au descoperit că zahărul a promovat bacteriile care au eliminat bacteriile SFB. Acest tip de bacterii se găsește la rozătoare, găini și pești. Lipsa acestor bacterii a dus la o reducere a celulelor TH17.
Gill a explicat modul în care zahărul poate fi responsabil pentru asta: „Cantitățile mari de zahăr promovează creșterea speciilor numite Faecalibaculum rodentium, care înlocuiesc și depășesc bacteriile SFB din intestin”.
Ce provoacă dozele mari de zahăr?
„Dozele mari de zahăr provoacă leziuni ale mucoasei intestinale, declanșând inflamația, care inhibă creșterea bacteriilor filamentoase, mai ales că aceste bacterii tind să crească în imediata apropiere a mucoasei intestinale”, a continuat el.
David Heber, medic endocrinolog, specialist în nutriție, profesor la Universitatea din Los Angeles, spune că atunci când zahărul este metabolizat de anumite bacterii, acestea câștigă un avantaj enorm față de alte bacterii.
„Prebioticele precum fibrele, aminoacizii, acizii grași, vitaminele și mineralele pot afecta bacteriile din intestin în acest fel, așa că zahărul nu este singurul”, a spus el.
Cercetătorii au realizat studiile cu șoareci masculi în vârstă de 5 săptămâni. Cu două săptămâni înainte de teste, unii șoareci au fost colonizați cu SFB. Șoarecii au fost apoi hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi și zahăr, imitând o dietă în stil occidental.
După patru săptămâni, șoarecii s-au îngrășat și au dezvoltat intoleranță la glucoză și rezistență la insulină. Până în acel moment, cercetătorii au descoperit că bacteriile SFB ale șoarecilor a fost înlocuite cu F. rodentium, iar celulele TH17 au fost epuizate.
Când șoarecii care nu au fost colonizați cu bacterii SFB dar au primit aceeași dietă, au câștigat în greutate și au dezvoltat diabet, demonstrând importanța SFB pentru menținerea celulelor TH17.
Modificarea dietei poate afecta microbiomul, care afectează apoi celulele imune
„Imaginea de ansamblu este conectarea funcției imunitare la microbiom, deoarece 70% din celulele imunitare ale corpului sunt situate în apropierea intestinului și interacționează cu microbiota”, a subliniat Heber.
„Acest studiu demonstrează clar un mecanism prin care o modificare a dietei poate afecta microbiomul, care afectează apoi celulele imune care mediază problemele intestinale implicate în sindromul metabolic.”
