Sari la conținut

Afecțiune rară, confundată cu schizofrenie, care face ca fețele oamenilor să pară „demonice”

Prosopometamorphopsia (PMO)
Sursa foto: Dartmouth College
Prosopometamorfopsia, sindromul feței demonului

PMO, o afecțiune rară care îi face pe pacienți să vadă fețe „demonice” distorsionate.Imaginați-vă că ați vedea toate chipurile oamenilor ca niște demoni. Ar fi de nesuportat, nu-i așa?

Ei bine,  aceasta este realitatea cu care se confruntă persoanele care suferă de Prosopometamorfopsie (PMO), o afecțiune rară adesea diagnosticată greșit ca schizofrenie.

Prosopometamorfopsia este o tulburare neurologică extrem de rară care modifică percepția vizuală, determinând indivizii să vadă aspectul facial distorsionat, inclusiv forma, dimensiunea, textura sau culoarea. Afecțiunea este într-adevăr extrem de rară, fiind raportată în mai puțin de 100 de cazuri.

PMO, o afecțiune rară care îi face pe pacienți să vadă fețe „demonice” distorsionate

Deși declanșatorul exact rămâne necunoscut, experții cred că acesta provine din disfuncția rețelei creierului responsabilă de procesarea facială. Unele cazuri de PMO au fost asociate cu traumatisme craniene, accident vascular cerebral, epilepsie sau migrene, în timp ce altele experimentează această afecțiune fără modificări structurale evidente în creierul lor.

Într-un studiu publicat în The Lancet, cercetătorii au creat ilustrații faciale pe baza descrierii date de un pacient, Victor Sharrah, care suferă de PMO de aproximativ 31 de luni. Sharrah, în vârstă de 58 de ani, se confruntă cu apariții faciale distorsionate în fiecare persoană pe care o vede și le descrie drept „demonice”. El percepe trăsăturile feței ca fiind sever întinse, cu șanțuri adânci pe frunte, obraji și bărbie. Cu toate acestea, Sharrah nu vede nicio schimbare a vederii atunci când se uită la obiecte precum case sau mașini.

Distorsiunea are loc numai atunci când vede oamenii în persoană, dar nu în timp ce vede un desen sau o fotografie și o vede pe ecranul unui computer. Cercetătorii au observat că schimbările în percepția sa vizuală nu au fost însoțite de convingeri delirante despre identitățile persoanelor pe care le-a întâlnit.

Pentru a genera imaginile, cercetătorii i-au cerut lui Sharrah să descrie discrepanțele dintre fotografiile fețelor unor indivizi și oamenii efectivi care stau în fața lui. Apoi au folosit un software de editare a imaginilor pentru a ajusta imaginile pentru a se alinia cu descrierile lui Sharrah.

Cazul lui Sharrah ar putea fi declanșat de doi factori, potrivit cercetătorilor.

  • În primul rând, a suferit de otrăvire cu monoxid de carbon cu patru luni înainte de a începe simptomele.
  • În plus, a suferit o rănire semnificativă la cap la vârsta de 43 de ani, iar scanările RMN au evidențiat o leziune pe partea stângă a creierului.

Prosopometamorfopsiaeste, diagnosticată de cele mai multe ori greșit cu schizofrenia

Multe cazuri de PMO sunt adesea diagnosticate greșit cu schizofrenie, potrivit lui Brad Duchaine, un coautor al studiului.

„Am auzit de la mai multe persoane cu PMO că au fost diagnosticate de psihiatri ca având schizofrenie și au luat antipsihotice, atunci când starea lor este o problemă cu sistemul vizual”, a spus Duchaine într-un comunicat de presă.

Și nu este neobișnuit ca persoanele care au PMO să nu spună altora despre problema lor cu percepția feței, deoarece se tem că alții vor crede că distorsiunile sunt un semn al unei tulburări psihiatrice. Este o problemă pe care oamenii adesea nu o înțeleg”, a adăugat Duchaine.  

Sharrah a învățat însă să facă față stării sale. El folosește lentile cu nuanțe verzi când merge în mulțime, deoarece se pare că îi ameliorează simptomele, deși cercetătorii nu au putut explica fenomenul.

„Am ajuns atât de aproape de a fi instituționalizat. Dacă pot ajuta pe cineva de la trauma pe care am trăit-o cu ea și să împiedic oamenii să fie instituționalizați și să se drogheze din cauza asta, acesta este obiectivul meu numărul 1”, a spus Sharrah pentru NBC News.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel