Din cuprinsul articolului
Tensiunea arterială crescută rămâne una dintre cele mai mari amenințări tăcute la adresa sănătății cardiovasculare. Deși afecțiunea este extrem de prevalentă, majoritatea persoanelor nu își verifică tensiunea arterială decât la controlul anual, ceea ce înseamnă că hipertensiunea poate progresa luni sau chiar ani fără simptome vizibile. „Tensiunea arterială mare, în majoritatea cazurilor, este asimptomatică”, explică Lawrence Phillips, M.D., cardiolog și profesor asociat de medicină la NYU Langone Health. „Oamenii nu simt că o au, motiv pentru care screeningul regulat este atât de important.”
Cardiologii atrag atenția că hipertensiunea netratată poate duce la întărirea arterelor, accident vascular cerebral, insuficiență renală, afectare oculară și chiar declin cognitiv precoce. Totuși, deși riscurile sunt severe, multe dintre cauzele tensiunii arteriale crescute sunt strâns legate de obiceiuri de viață care pot fi schimbate. În cele ce urmează, specialiștii explică factorii care duc la hipertensiune și soluțiile reale pentru readucerea tensiunii arteriale în limite normale.
Tensiunea arterială reprezintă forța exercitată de sânge asupra pereților arteriali. Este exprimată prin două valori: presiunea sistolică (forța atunci când inima bate) și presiunea diastolică (forța dintre bătăi). „Poți să te gândești la tensiunea arterială mare ca la sângele care lovește pereții inimii și ai altor organe în mod repetat”, explică Dr. Phillips. „Dacă această lovire se face cu o forță mare, vei dezvolta îngroșare și deteriorare în timp.”
Asociația Americană a Inimii consideră că orice valoare peste 120/80 mmHg este tensiune arterială crescută, iar peste 130/80 mmHg este hipertensiune. Vestea bună, spune Dr. Phillips, este că „tensiunea arterială crescută și mare pot fi, în multe cazuri, abordate eficient prin schimbări ale stilului de viață”.
Alimentația bogată în produse procesate
Sodiul este unul dintre cei mai importanți factori care ridică tensiunea arterială. Aportul mare de sare determină organismul să rețină apă, ceea ce duce la creșterea volumului de sânge și la creșterea presiunii asupra pereților arteriali. „Mai multă sare înseamnă mai mult sodiu în sânge, care atrage apa din țesuturi în vasele de sânge și crește volumul sângelui”, explică Amnon Beniaminovitz, M.D., cardiolog la Vivify Medical.
Chiar dacă nu adăugați multă sare în mâncare, sodiul ascuns în alimente procesate – pâine, pizza, supe la conservă, snacks-uri, produse semipreparate – reprezintă peste 70% din aportul zilnic.
În plus, dietele bogate în alimente ultraprocesate favorizează creșterea în greutate, un alt factor direct implicat în hipertensiune. „Când oamenii sunt supraponderali, corpul trebuie să pompeze sânge către mai mult țesut”, spune Dr. Phillips. „Vedem o cantitate extrem de mare de tensiune arterială crescută la pacienții obezi.”
Consumul excesiv de alcool
Consumul moderat de alcool nu este o problemă pentru majoritatea oamenilor, dar depășirea acestei limite crește semnificativ tensiunea arterială. Episoadele de binge drinking sunt deosebit de nocive. „Consumarea unor cantități mari de alcool, în mod repetat, poate duce la hipertensiune cronică”, explică Dr. Phillips.
Sedentarismul și lipsa activității fizice
Un stil de viață sedentar afectează aproape toate mecanismele fiziologice responsabile pentru menținerea tensiunii arteriale normale. Persoanele inactive au cel mai adesea o greutate crescută, metabolism lent și vase de sânge mai rigide. „Sedentarismul duce la tensiune arterială crescută, atât direct, cât și indirect”, afirmă Dr. Beniaminovitz. Activitatea fizică regulată îmbunătățește elasticitatea arterelor și reduce presiunea arterială.
Stresul cronic și hormonii stresului
Stresul prelungit activează continuu sistemul nervos simpatic, crescând nivelurile de adrenalină și cortizol. Aceste substanțe contractă vasele de sânge și cresc ritmul cardiac. În trecut, episoadele stresante erau scurte, dar astăzi, stresul cronic poate menține tensiunea arterială ridicată pe termen lung.
Singurătatea și izolarea socială
Pe lângă efectele psihologice, singurătatea cronică este asociată cu niveluri crescute de hormoni de stres și inflamație sistemică. Cercetările arată că izolarea poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și la un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Apneea în somn
Apneea obstructivă în somn, o tulburare în care respirația se oprește repetat în timpul nopții, este una dintre cauzele majore ale hipertensiunii. Opririle repetate ale respirației reduc oxigenarea, iar corpul răspunde prin creșterea presiunii arteriale. Mulți pacienți ajung la cardiolog fără să știe că apneea este factorul declanșator.
Hipertensiunea poate apărea și în contextul unor afecțiuni precum bolile tiroidiene, sindromul Cushing sau boala renovasculară. În plus, medicamente comune – antidepresive, AINS-uri, contraceptive orale, decongestionante – pot crește presiunea arterială. Identificarea acestor legături este esențială pentru ajustarea tratamentului.
Deși genetica joacă un rol, mediul și obiceiurile împărtășite în familie au o influență mai mare. „Persoanele cu istoric familial de hipertensiune tind să împărtășească diete similare și aceleași modele de activitate fizică”, explică Dr. Beniaminovitz. Asta înseamnă că modificările stilului de viață rămân cea mai eficientă metodă de prevenție.
Cardiologii subliniază că tensiunea arterială crescută poate fi redusă în majoritatea cazurilor prin măsuri simple: alimentație cu alimente integrale, activitate fizică regulată, reducerea consumului de alcool, gestionarea stresului și evitarea alimentelor procesate. Evaluările regulate rămân însă esențiale.
„Tensiunea arterială mare este un ucigaș tăcut. Singura modalitate de a ști cu adevărat dacă o aveți este să o măsurați”, spune Dr. Phillips. „Dar vestea bună este că poate fi adesea prevenită și controlată.”
