Din cuprinsul articolului
Raportul recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că în Europa 1 din 4 copii cu vârste între 6-9 ani este supraponderal, inclusiv 1 din 10 fiind obez.
În regiuni precum Sudul Europei, incidenţa este chiar mai mare, iar factorii cheie vizează alimentaţia dezechilibrată, excesul de ecrane şi lipsa activităţii fizice. Este un semnal de alarmă pentru sănătatea generaţiilor viitoare.
Află datele, cauzele şi ce se poate face.
Raport îngrijorător OMS: 1 din 4 copii europeni este supraponderal
Potrivit unui raport publicat recent de OMS Europa, rata supraponderalităţii la copiii cu vârsta între 6-9 ani din 37 de țări este alarmantă: aproximativ 25% sunt supraponderali şi 10% sunt obezi.
Datele provin dintr-o cercetare realizată între 2022 şi 2024 pe circa 470.000 de copii, plus detalii privind obiceiurile familiale şi de sănătate pentru peste 150.000 de copii.
Observaţia este că, deşi în unele ţări ratele s-au stabilizat, nivelul rămâne „alarmant de ridicat”.
Distribuţia geografică şi diferenţele semnificative
- Regiunea sud-europeană se remarcă prin valori mai mari: în unele zone, aproape 1 din 5 copii este obez.
- De asemenea, studiul arată diferenţe pe gen: băieţii au o probabilitate mai mare să fie obezi decât fetele (13% vs. 9%).
- Factorul educaţiei părinţilor a fost asociat cu obiceiuri alimentare mai bune: copiii cu părinţi cu nivel superior de educaţie au alimentaţii mai sănătoase.
Cauzele identificate şi factorii de risc
Raportul indică următoarele probleme cheie:
- Doar 32% dintre copii mănâncă legume zilnic.
- Alimentele „nesănătoase” sunt prezente frecvent: 41% dintre copii consumă dulciuri, 29% beau sucuri carbogazoase, iar 16% consumă gustări sărate de mai mult de trei ori pe săptămână.
- Deşi majoritatea copiilor au activitate fizică de cel puţin o oră pe zi şi dorm suficient (89% dorm cel puţin 9 ore pe noapte), 42% petrec peste două ore pe zi în faţa ecranelor în timpul săptămânii, iar 78% la sfârşit de săptămână.
- Părinţii au tendinţa să subestimeze greutatea corporală a copiilor supraponderali: în 66% dintre cazuri, părinţii copiilor supraponderali credeau că aceştia erau subponderali sau cu greutate normală.
Riscurile pentru sănătate pe termen mediu şi lung
Obezitatea infantilă aduce riscuri importante: diabet, boli de inimă, accident vascular cerebral, cancer şi alte afecţiuni cronice.
Acest lucru accentuează importanţa intervenţiei din timp, nu doar pentru sănătatea individuală, ci şi pentru sistemele de sănătate publică, dat fiind că afecţiunile asociate obezităţii implică costuri mari şi impact asupra calităţii vieţii.
Ce recomandă OMS şi care pot fi paşii concreţi
Conform raportului, este nevoie de politici publice viguroase pentru a crea „medii mai sănătoase pentru copii”.
Printre recomandări:
- Taxe pe băuturi zaharoase şi alimente ultraprocesate.
- Standard nutritive mai ridicate pentru mesele şcolare.
- Promovarea exerciţiului fizic, reducerea timpului de ecran, educaţie nutriţională, inclusiv prin implicarea familiei şi şcolii.
- Monitorizarea regulată a greutăţii şi a comportamentelor alimentare la copii.
Posibile acţiuni la nivel de familie şi comunitate
Pentru părinţi, educatori, medici sau comunităţi, recomandările pot fi adaptate astfel:
- Asiguraţi măcar o porţie de legume zilnică pentru copil şi reduceţi consumul de suc sau gustări dulci.
- Încurajaţi activitatea fizică de 1 oră zilnic şi limitaţi timpul de ecran (ideal < 2 ore/zi în timpul săptămânii).
- Fiţi conştienţi de greutatea copilului, discutaţi deschis cu medicul de familie sau pediatrul, subestimarea greutăţii este frecventă.
- Colaboraţi cu şcoala şi comunitatea pentru a sprijini mese şcolare mai sănătoase, mai multe oportunităţi de mişcare şi sport, iar autorităţile locale pot implementa programe şi politici adecvate.
Obezitatea infantilă amenință sănătatea „generațiilor actuale și viitoare”
Obezitatea infantilă nu este doar o chestiune de estetică sau „greutate în plus”: este un semnal că mediul în care cresc copiii (alimentar, digital, fizic) poate fi toxic pentru dezvoltarea lor optimă. Dacă nu intervenim, generăm o povară de boli cronice, costuri pentru sistemele de sănătate şi pierdere de potenţial uman.
Raportul declară că fenomenul „continuă să amenințe sănătatea generațiilor actuale și viitoare”. Fenomenul creşterii ratei obezităţii la copii în Europa merită o atenţie urgentă şi un răspuns comun, pe toate planurile: familial, şcolar, comunitar şi politic.
Fiecare dintre noi are un rol: din alimentaţia de zi cu zi, din timpul liber valorificat pentru mişcare, din limitarea timpului online şi din crearea unui mediu care susţine sănătatea, nu doar aparenţa.
Dacă vrem ca viitoarea generaţie să fie sănătoasă, trebuie să acţionăm chiar acum, nu într-un viitor mai apropiat sau mai depărtat.
