Din cuprinsul articolului
Calcularea vârstei biologice a celulelor și țesuturilor umane prin însumarea modificărilor epigenetice ar putea să nu fie metoda corectă, atrag atenţia cercetătorii.
Vârsta biologică este adesea determinată prin însumarea modificărilor epigenetice care au loc regulat și natural. Însă acestea pot fi, de asemenea, influențate de mai mulți factori, printre care: vârstă, expunerea la factori externi din mediul înconjurător, diete, practicarea sportului, medicamentația, emoțiile, bolile, etc.
Codul genetic
Majoritatea celulelor umane au un cod genetic care, atunci când este descifrat, îi spune organismului nostru cum să producă proteinele de care avem nevoie pentru a supraviețui.
Odată cu trecerea timpului și stresul cotidian se adaugă mici modificări care acționează ca niște „întrerupătoare genetice”, afectând modul în care celulele noastre interpretează instrucțiunile fără a schimba codul în sine.
Acumulările acestor așa-numite modificări epigenetice sunt adesea folosite pentru a estima vârsta biologică a celulelor și țesuturilor. O echipă de cercetători din Lituania a demonstrat că aceste modificări pot fluctua pe parcursul unei singure zile, sugerând că testele bazate pe o singură mostră de țesut nu sunt chiar atât de precise pe cât ar trebui să fie.
Modificarea ceasurilor epigenetice
Echipa a studiat mai multe probe de sânge de la un bărbat în vârstă de 52 de ani, prelevate la fiecare trei ore pe parcursul a 72 de ore, analizând 17 ceasuri epigenetice diferite în cadrul colecției de celule albe din fiecare specimen.
Ceea ce au descoperit a fost surprinzător. 13 din cele 17 ceasuri epigenetice au prezentat o diferență substanțială pe parcursul zilei, apărând „mai tinere” la primele ore ale dimineții și „mai bătrâne” în jurul prânzului, cu diferențe relative echivalente cu schimbări de aproximativ 5,5 ani. Acest ciclu zilnic este similar cu ceea ce au descoperit alți oameni de știință într-un studiu din 2020.
„Majoritatea studiilor asupra îmbătrâniri care investighează ceasurile epigenetice folosesc sângele ca țesut de interes. Cu toate acestea, experimentele din laboratorul nostru și ale altor grupuri au arătat că numărul subtipurilor de celule albe din sânge și proporțiile acestora oscilează cu o periodicitate de 24 de ore”, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Vilnius.
Fluctuații ale îmbătrânirii celulare
Cu toate acestea, o analiză ulterioară a diferitelor probe de sânge prelevate pe parcursul a cinci ore de la un grup mic a constatat, de asemenea, astfel de fluctuații de „îmbătrânire celulară”.
Unele dintre aceste modificări ale vârstei celulare s-ar putea datora faptului că sângele uman conține diferite tipuri de globule albe în diferite momente ale zilei. Cu toate acestea, unele măsurători au indicat aceste fluctuații chiar și atunci când cercetătorii s-au concentrat pe un singur tip de celule albe din sânge.
Constatările sugerează că, pentru a obține o imagine cât mai precisă a vârstei celulelor, oamenii de știință ar putea avea nevoie, în viitor, să preleveze mai multe probe în momente variate ale zilei.
O măsură mai completă a intervalului de vârstă epigenetică ar putea permite, de asemenea, predicții mai precise cu privire la riscul de boli legate de vârstă în rândul populației. „Constatările noastre indică faptul că predicțiile de vârstă a ceasurilor epigenetice oscilează pe parcursul zilei”, scriu autorii. „Eșecul de a ține cont de aceste fluctuații zilnice poate împiedica estimările vârstei epigenetice”.
