Potrivit specialistilor, antibioticele reprezinta medicamentele cu cel mai mare impact pe termen lung asupra sistemului imunitar, a celui digestiv si la nivelul intregului organism.
In general, tratamentul cu antibiotice este administrat cu scopul distrugerii bacteriilor nocive ce ataca corpul, insa din cauza modului in care actioneaza, acestea afecteaza intreg spectrul de bacterii prezente in organism, inclusiv cele benefice, de la nivelul florei intestinale.
Desi antibioticele sunt privite ca fiind o solutie rapida in cazul problemelor medicale persistente, administrate in mod recurent, sporesc rezistenta corpului la infectii si scad in timp eficienta altor tratamente. Specialistii recomanda metode de terapie alternative antibioticelor si explica efectele negative ale acestora pe termen lung:
• Afectiuni ale stomacului – cele mai des intalnite efecte negative ale antibioticelor (aproape 10%) sunt dezechilibrele digestive, starile de greata si ameteala. Acestea sunt provocate de inflamatii ale intestinului, ce apar ca urmare a dezechilibrului la nivelul bacteriilor saprofite aflate in stomac. Organismul isi pierde astfel abilitatea de a retine apa si nutrientii in corp, iar pacientul este supus unei stari cronice de deshidratare.
• Candidoza – “in special in cazul femeilor, tratamentul cu antibiotice poate actiona asupra florei vaginale, provocand cresterea si dezvoltarea micozei Candida, prezenta in mod natural, in stare latenta in organism. Antibioticele pot favoriza si agrava candidozele, astfel ca 10 % din persoanele afectate se confrunta cu aparitia si raspandirea acestei afectiuni atat la nivel vaginal, cat si in cavitatea bucala sau pe piele”, arata specialistul imunolog Tania Bejan.
• Afectiuni respiratorii – in urma folosirii constante a antibioticelor, adultii se pot confrunta cu probleme respiratorii, deoarece peretii plamanilor sunt afectati. Mai mult decat atat, in randul copiilor s-a demonstrat ca administrarea antibioticelor la o varsta frageda creste riscul aparitiei astmului sau a altor afectiuni precum alergiile sau sinuzitele cronice.
• Scaderea imunitatii – “In cea mai mare parte, flora intestinala este responsabila si de mentinerea unui sistem imunitar sanatos si eficient. Dezechilibrele pe care administrarea de antibiotice le produce se extind si sistemului de aparare, deoarece flora intestinala nu mai poate sintetiza imunoglobulinele, cu rol esential in combaterea agentilor patogeni. In acelasi timp, acest lucru mareste si riscul dezvoltarii de noi tulpini de virusi care se opun viitoarelor tratamente”, explica doctorul Bejan.
• Afectiuni ale rinichilor – “utilizarea antibioticelor creste riscul instalarii insuficientei renale si a pietrelor la rinichi, astfel ca substantele nocive se depun in numar tot mai mare la nivelul tractului urinar, crescand expunerea in fata pericolului unei noi infectii“, sfatuieste Tania Bejan.
• Alergii – persoanele care aleg sa urmeze tratamente cu antibiotice pot dezvolta reactii alergice cauzate de colorantii chimici si aditivii continuti de acestea.
