Din cuprinsul articolului
Autorităţile medicale din mai multe ţări europene sunt în alertă după ce o infecţie bacteriană considerată controlată epidemiologic a revenit în atenţia comunităţii medicale printr-un focar extins, cu evoluţie neaşteptată, în special în Europa Occidentală.
Date recente indică o reapariţie a cazurilor de difterie, cu impact disproporţionat asupra migranţilor şi persoanelor fără adăpost, ridicând semne de întrebare legate de acoperirea vaccinală, supravegherea epidemiologică şi eficienţa măsurilor de prevenţie.
Actualul context epidemiologic readuce în prim-plan necesitatea ca profesioniştii din domeniul sănătăţii să manifeste o supraveghere epidemiologică riguroasă şi susţinută inclusiv asupra patologiilor considerate anterior ca fiind sub control, recomandă experţii.
Focar major de difterie în Europa Occidentală
Cel mai amplu focar de difterie care afectează Europa Occidentală în ultimii 70 de ani a început să se răspândească în rândul categoriilor vulnerabile, precum migranţii şi persoanele fără adăpost.
Difteria este o infecţie bacteriană extrem de contagioasă cu potenţial letal, care se manifestă predominant prin infecţii ale tractului respirator, dar care se poate răspândi în tot organismul, manifestându-se prin durere în gât, febră şi alte simptome sistemice, inclusiv leziuni cutanate.
Pentru persoanele nevaccinate, infecţia are o rată de mortalitate de aproximativ 30%, fiind semnificativ mai periculoasă în cazul copiilor, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În anul 2022, s-a înregistrat o creştere neobişnuită a prezenţei bacteriei Corynebacterium diphtheriae în mai multe state europene, în special în rândul migranţilor recent sosiţi, conform unui studiu publicat în revista New England Journal of Medicine-NEJM şi citat de 360medical.ro.
Potrivit datelor furnizate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), în acel an au fost raportate 362 de cazuri. Deşi anchetele epidemiologice şi programele de screening au contribuit la limitarea răspândirii infecţiei, au continuat să fie raportate cazuri sporadice, avertizează cercetătorii.
Sute de cazuri de îmbolnăvire în ultimii 3 ani
În total, din 2022 până în prezent, în Europa au fost înregistrate 536 de cazuri de difterie, dintre care trei s-au soldat cu decese.
Analiza probelor biologice provenite din zece ţări europene a arătat că 98% dintre cazuri au fost înregistrate la bărbaţi cu vârsta medie de 18 ani, aproape toţi fiind migranţi recent ajunşi în Europa.
„Focarul, care a afectat în principal migranţi proveniţi din Afganistan şi Siria, nu a fost generat de infectări survenite în ţările de origine, ci de expunerea la agentul patogen în timpul traseului migrator sau în centrele de primire şi cazare din ţările europene”, se menţionează într-un comunicat comun al Agenţiei Franceze de Sănătate Publică şi a Institutului Pasteur.
Similitudinile genetice dintre tulpinile identificate la persoane din state diferite indică un „punct de contact recent, situat în afara ţărilor de origine”, ca sursă a epidemiei, conform aceleiaşi surse. Zonele geografice precise afectate de acest focar rămân încă neclar definite. Totuşi, o legătură genetică între tulpina izolată în 2022 şi o tulpină detectată recent în Germania sugerează că „bacteria continuă să circule în tăcere în Europa Occidentală”.
Vaccinarea rămâne extrem de eficientă în prevenirea difteriei, iar autorii studiului subliniază importanţa menţinerii unor programe robuste de imunizare în rândul populaţiei generale.
Cele zece ţări europene pe care s-a făcut analiza sunt: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Norvegia, Spania, Elveţia, Ţările de Jos (Olanda), Regatul Unit şi Italia.
Difteria a dispărut din România de peste 35 de ani. Ultimele cinci cazuri de difterie din România au fost înregistrate în 1989. Totuşi, în decembrie 2023, au fost confirmate două cazuri de difterie în ţara noastră, la doi pacienţi în vârstă de 38 şi 40 ani, bărbaţi, consumatori de droguri, infectaţi HIV, la care s-au izolat tulpini de Corynebacterium diphteriae netoxigene.
