Bolile cardiovasculare sunt boli în care stilul de viață joacă un rol extrem de important, deși poate exista și o predispoziție genetică. Pentru a evita aceste boli, cea mai simplă soluție este prevenția.
Daniela Șerb
Incidența bolilor cardiovasculare în România este în creștere, din nefericire, explică medicul Alexandra Vasile, cardiolog la clinica ExMedica.
Comparativ cu alte țări europene, ne situăm în categoria celor cu incidență înaltă. De ce? ”Țările dezvoltate ale Uniunii Europene au început și au pus în practică prevenția într-un mod agresiv, pe toate canalele media. La noi, din păcate, măsurile de prevenție nu sunt implementate pe scară largă, așa se și explică incidența în creștere”, mai spune dr. Vasile.
Prevenția poate fi de două feluri: primară, adică acele metode prin care se încearcă prevenția apariției unui prim episod de boală cardiovasculară și secundară-prin care se încearcă scăderea riscului de repetare a unui episod. Ambele prevenții încearcă să controleze factorii de risc. În bolile cardiovasculare aceștia țin mai degrabă de stilul de viață decât de înzestrarea genetică.
Care sunt factorii de risc?
Astfel, fumatul trebuie exclus pur și simplu pentru că nicio cantitate de țigări nu este sigură din punct de vedere al sănătății. Al doilea factor este hipertensiunea arterială care ar trebui să fie sub 140 cu 90 mmHg, chiar mai mică la diabetici. ”Colesterolul total trebuie adus sub 190 ml/dl, iar cel rău (LDL) sub 115ml/dl în populația generală. La pacienții cu stenturi și bypass coronarian acesta trebuie să fie sub 80, chiar sub 70 pentru a scădea recurența”, adaugă medicul cardiolog.
Obezitatea este un alt factor major de risc. Indicele de masă corporală trebuie să fie sub 25 kg/mp, iar formula acestuia este greutatea împărțită la înălțime la pătrat. ”Obezitatea se asociază cu grăsimea viscerală care poate fi considerată un adevărat organ endocrin ce secretă substanțe cu rol important în ateroscleroză și coagulare. Circumferința taliei trebuie să fie sub 102 cm la bărbați și sub 88 cm la femei pentru a evita obezitatea abdominală, mai spune doctorul.
Sedentarismul este un alt factor de risc astfel că recomandările Societății Europene de Cardiologie privind activitatea fizică sunt acelea de a face 30-45 de minute de activitate fizică moderată, în fiecare zi, minimum cinci zile pe săptămână. Nu trebuie neapărat mers la sală, putem să facem mișcare și acasă. Mișcare înseamnă, de exemplu, un mers pe jos mai rapid, cu o viteză de 5-6 km/h, alergare, înot, grădinărit, mers pe bicicletă, vâslit, explică dr. Vasile.
Diabetul trebuie, de asemenea, controlat prin dietă și tratament, astfel încât hemoglobina glicozată să fie sub 7%.
Stresul ne face și el vulnerabili în fața bolilor de inimă. Dieta trebuie să fie săracă în grăsimi animale, consumul de zahăr redus, la fel și excesul de sare. Indicat ar fi să avem o dietă bazată pe legume și fructe și grăsimi nesaturate pe cale le găsim în pește (două porții pe săptămână), semințe crude, ulei de măsline, de in, de cânepă, avocado. Pacienții cei mai expuși sunt cei care au rude de gradul I cu infarct miocardic sub 65 de ani, la femei și sub 55 de ani, la bărbați.
Când trebuie să merg la cardiolog?
Atunci când avem simptome precum dureri în zona pieptului, bătăi neregulate ale inimii, respirație dificilă, senzație de lipsă de aer, stări de leșin sau sincope, picioare tumefiate sau dureroase și dacă tensiunea e mai mare de 140 cu 90 mmHg.
Bolile cardiovasculare au o lungă perioadă de evoluție asimptomatică deși ele există înăuntru și, din nefericire, uneori, prima manifestare a bolii e infarctul sau chiar decesul subit, explică medicul cardiolog de la ExMedica. De aceea, oamenii ar trebui să meargă la cardiolog când au simptome, dar și după vârsta de 40 de ani.
Ce investigații se fac la ExMedica
Clinica bucureșteană are în dotare aparatură pentru toate investigațiile cardiologice noninvazive și pentru monitorizare: EKG, aparat pentru ecografie cardiacă 3D-4D de ultimă generație, ecografie transesofagiană 3D care permite vizualizarea mai bună a anumitor structuri cardiace, holtere EKG pentru monitorizarea ritmului cardiac, care se poate face până la 72 de ore, astfel că șansa de surprindere a tulburărilor de ritm cardiac e mai mare, holtere de tensiune care permit monitorizarea pentru 24 de ore a tensiunii arteriale și diagnosticarea mai exactă, ecografie Doppler pentru artere și ecografie Doppler venos (util în cazul pacienților cu varice și tromboflebită)
