Din cuprinsul articolului
Diabetul este o boală cronică ce se caracterizează prin hiperglicemie, adică o creștere a nivelului glucozei în sânge peste limitele normale.
Asta înseamnă o creştere a glicemiei fără să fi mâncat ≥126 mg/dl sau a hemoglobinei (HbA1c)≥ 6,5%. Trebuie să ştiţi însă că o glicemie peste 109 şi sub 126 mg/dl sau HbA1c între 5,7 şi 6,4% definesc în prezent prediabetul.
Asistăm, din păcate, la o creştere alarmantă a diabetului zaharat, inclusiv în rândul copiilor şi a adolescenţilor, consecinţă a stilului de viaţă care a determinat sedentarismulu şi obezitatea, ceea ce îi face pe specialişti să afirme că vom avea “prima generaţie de copii care ar putea muri înaintea părinţilor”.
Alimentația persoanei care suferă de diabet trebuie să respecte anumite principii, fără de care tratamentul nu doar că nu dă rezultate, dar poate să și agraveze boala. Glucidele, lipidele și proteinele nu trebuie să lipsească de pe masa bolnavului de diabet.
Tratarea eficientă a diabetul presupune în mod obligatoriu un regim alimentar specific. Echilibrat și fără excese în ceea ce privește zahărul, alimentația trebuie să fie de bună calitate, variată și consumată în cantități mici.
În ceea ce privește consumul de proteine, cel mai recomandat aliment rămâne de departe peștele. Legumele sunt și ele indispensabile în regimul alimentar al diabeticilor, cele mai bune fiind legumele verzi, fasolea verde, salata, urzicile, spanacul.
Fructele vor lua locul produselor de patiserie, iar prăjiturile de la cofetărie vor fi înlocuite cu brânza dulce de vacă, săracă în grăsimi, la care putem adăuga, după preferință, și câteva fructe proaspete. Modul în care sunt gătite alimentele este, de asemenea, important. Alimentele trebuie preparate prin fierbere, se evită prăjelile, grăsimile. Masa de seară trebuie să fie o gustare ușoară, fiind suficient, de exemplu, un iaurt mic și o felie de pâine.
Nici prea gras, dar nici prea dulce
Dacă vă tentează varietatea gastronomică a altor țări nu trebuie să uitați regula de bază nici prea gras, dar nici prea dulce. Din bucătăria japoneză puteți alege peștele, gătit fie în abur, dar și crud sau semi-crud. Nu suntem obligați să ocolim nici bucătăria italiană. O salată cu puțin ulei de măsline sau una de crudități cu sos de lămâie ori de vinegreta pot fi o alegere bună.
Atenție întotdeauna la cantitate!
Nutriționiștii atrag atenția că farfuria trebuie „organizată”, astfel ca peştele ori carnea să ocupe împreună cu pâinea jumătate din suprafaţă, iar restul legume. Nu mîncăm deci mai mult de 2 cartofi copţi, 3-4 linguri de orez, 4 linguri de paste, 4 de legume. Pentru a mai stăpâni pofta de mâncare este bine ca înainte de masă să beţi un pahar cu apă sau un suc de citrice.
Mai puteţi mânca, de exemplu, un ou fiert tare, o felie de pui, nu mai mult de 100 de grame de brânză dulte degresată, o roşire, un măr, un ardei, un castravete.
O altă regulă de aur este legată de modul în care mâncăm. Nutriţioniştii atrag atenţia că trebuie să mâncaţi încet, iar dacă porţia este totuşi mare să nu mâncăm tot din farfurie.
