Alimentația corectă a copiilor în cursul programelor de chimioterapie pentru leucemia acută limfoblastică

Alimentația corectă a copiilor în cursul programelor de chimioterapie pentru leucemia acută limfoblastică
Alimentația corectă a copiilor în cursul programelor de chimioterapie pentru leucemia acută limfoblastică

Leucemiile acute limfoblastice reprezintă cea mai frecventă formă de cancer la copil, reprezentând, conform datelor registrului român de cancer la copil (RNCC), 31% din totalitatea afecțiunilor oncologice la aceasta vârstă.

În condițiile utilizării protocoalelor actuale de tratament, rata de supraviețuire fără boală (EFS) estimată la 5 ani, în perioada 2010-2013 este de 87% în țările vest europene și de 76% în România, conform datelor RNCC.

Succesul tratamentului este determinat de o multitudine de factori precum caracteristicile biologice ale celulei maligne, vârsta pacientului, răspunsul la tratament, evaluat prin tehnici speciale (flowcitometria sau tehnica PCR), în anumite puncte cheie ale protocolului, dar și de o serie de factori precum alimentația, activitatea fizică, suportul psihologic și emotional etc.

Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București în parteneriat cu I.C. Fundeni reia, începând de astazi, Campania de Prevenție ”Asumă-ți să fii sănătos”, o campanie ce se va desfășura pe parcursul a minimum 8 săptămâni. În acest context,  vă prezentăm opinia Conf. Univ. Dr. Anca Coliță despre alimentația  corectă a copiilor în cursul programelor de chimioterapie pentru leucemia acută limfoblastică.

Pe durata chimioterapiei, copii au un necesar crescut de proteine, carbohidrați și grăsimi sănătoase, nesaturate. În funcție de etapa de tratament chimioterapic pe care o parcurge copilul, este recomandată adaptarea alimentației la particularitățile diverselor medicamente utilizate și la starea copilului.

Perioda de inducție a remisiunii complete este perioada în care se realizează distrugerea majoritătii celulelor maligne, dar în același timp este importantă echilibrarea hidro-electrolitică, corectarea anemiei, trombocitopeniei și tratamentul infecțiilor asociate. În această perioadă este esențială o hidratare corespunzatoare, care se realizează atât prin administrarea lichidelor pe cale intravenoasă, dar și pe cale orală, cu rol important în menținerea funcției gastro-intestinale, a funcției metabolice, în eliminarea toxinelor, menținerea temperaturii normale a corpului și prevenirea constipației.

În această perioadă este recomandată o alimentație hiposodată și hipoglucidică pentru a diminua riscurile asociate corticoterapiei administrată în doze mari. Majoritatea copiilor au un apetit crescut în această perioadă și solicită cantități mari de alimente, care determină frecvent creșterea în greutate. Se recomandă menținerea atenției copilului către activități relaxante, care să îi distragă atenția de la senzația de foame.  Dieta trebuie să conțină proteine și lipide de bună calitate și cantități corespunzătoare de calciu. Este recomandată suplimentarea cu vitamina D și Zn.

Alimentele trebuie preparate termic, pentru a evita infecțiile gastrointestinale, care au potențial de transformare în infecții sistemice, din cauza pătrunderii agenților infectioși din intestin în circulația sistemică, prin mucoasa intestinală lezată de chimioterapie. Cel mai frecvent, în această perioadă copii prezintă constipație, secundară medicației citostatice, pentru combaterea căreia se recomandă alimente cu conținut ridicat de fibre (cereale integrale), ceaiuri, compoturi de fructe (prune). Mucozita orofaringiană este o complicație indusă de chimioterapie și care poate fi severă dupa primele 2-3 săptămâni de tratament și impune adaptarea dietei cu prepararea alimentelor sub formă de piureuri, evitarea alimentelor acide (suc de portocale) sau a alimentelor de consistență crescută și iritante (chipsuri, covrigei).

După primele 3 săptămâni de chimioterapie, o mare mare dintre pacienți dezvoltă sindrom de secreție inadecvată de ADH (hormon antidiuretic) și este necesară trecerea la restricție lichidiană și suplimentare de sare. Aceste modificări din dietă sunt recomandate de echipa medicală, în funcție de parametrii monitorizați zilnic.

În perioada tratamentului de consolidare se administrează doze crescute de medicamente citostatice cu intenția de a distruge toate celulele maligne. Dieta în aceste perioade trebuie să fie alcătuită cu respectarea strictă a principiilor alimentației sănătoase – alimente de calitate bună, preferabil din surse bio; respectarea regimului de 3 mese principale și 2 gustări; includerea în dieta a proteinelor, lipidelor și glucidelor. Proteinele au rol esențial în creștere, refacerea țesuturilor după chimioterapie, inclusiv refacerea celulelor din sânge – eritrocite, leucocite, trombocite. Cele mai bune surse de proteine sunt brânzeturile slabe, ouăle, lactatele, carnea slaba de pasare sau pește.

Glucidele sunt principala sursă de energie a organismului și trebuie să provină  majoritar din surse precum produsele din cereale integrale, care au și avantajul unui conținut ridicat de fibre. Se recomandă evitarea unui aport crescut de zahăr, în special rafinat. Grăsimile au un rol important în alimentație, asigurând atât aport energetic, cât și transportul vitaminelor liposolubile. Sunt preferate grăsimile nesaturate din surse cum ar fi pește, nuci, avocado, ulei de măsline.

Aceste cure de chimioterapie agresivă determină scăderea importantă și prelungită a imunității pacientului, cu risc crescut de apariție a complicațiilor infecțioase, a mucozitei severe oro-faringiene, dar și intestinale. Pe  perioadele cu mucozită severă copiii preferă alimente la temperatura camerei, sub formă lichidă sau semisolidă, care sunt mai ușor de înghițit.

O complicație frecventă a acestei perioade este diareea secundară chimioterapiei. Pe durata perioadelor cu diaree este recomandată evitarea fructelor și legumelor crude, mai ales a celor care determină balonare (meteorism intestinal) cum ar fi varza și brocoli, evitarea alimentelor grase și condimentate  și a prăjelilor. Sunt recomandate orezul, bananele, pâinea albă, sucul de mere.

Mulți copii acuză în această perioadă lipsa poftei de mâncare, senzație de greață, vărsături, modificarea gustului și sensibilitate crescută la diverse mirosuri. Se recomandă mese cu cantități mici de alimente, sub formă de piureuri, cu gust neutru. Menținerea unei igiene orale corespunzatoare este esențială pentru depășirea acestei perioade, cu utilizarea unor periuțe de dinți foarte moi sau doar prin spălături orale cu diverse ape de gură.  Suplimentele vitaminice nu sunt în general recomandate.

În perioda terapiei de întreținere, care presupune administrarea zilnică a chimioterapiei pe cale orală, alimentația și activitatile fizice ale copilului revin la cele normale pentru vârstă, cu respectarea principiilor alimentației sănătoase. Se recomandă administrarea chimioterapiei seara, înainte de culcare, pentru diminuarea percepției senzației de greață și se interzic în alimentație alunele de pădure, care interferă cu chimioterapia.

În această perioadă se asociază hepatoprotectoare pentru a diminua toxicitatea specifică asociată acestor medicamente. Alimentația corectă pe parcursul chimioterapiei reduce riscurile infecțioase, toxicitatea hepatică și digestivă și  oferă premisele respectării programului de chimioterapie și astfel crește șansa de obținere a obiectivului terapeutic: vindecarea!

7 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox