Din cuprinsul articolului
Colesterolul continuă să fie un subiect înțeles greșit – și totuși, rămâne una dintre cele mai importante valori de urmărit atunci când vine vorba despre sănătatea inimii. De la ouă și grăsimi până la statine și gene, multe lucruri despre colesterol par confuze sau contradictorii.
Dar ce este, de fapt, colesterolul? Când devine o problemă? Și ce putem face concret pentru a ține sub control nivelurile periculoase?
1. Ce este colesterolul și ce rol are în organism
Colesterolul este o substanță grasă produsă natural de ficat, necesară pentru formarea hormonilor (precum estrogenul și testosteronul), a vitaminelor și a pereților celulari. Există două tipuri principale:
-
LDL (lipoproteine cu densitate mică) – cunoscut ca colesterolul „rău”, care se poate depune pe pereții arterelor.
-
HDL (lipoproteine cu densitate mare) – colesterolul „bun”, care ajută la transportul și eliminarea LDL din sânge.
2. De ce colesterolul crescut e periculos
Când nivelul LDL crește peste limită, poate forma plăci care îngustează arterele și blochează fluxul sanguin. Asta duce la infarct sau accident vascular cerebral. Cardiologul Manuel Mayr, de la Imperial College London, avertizează: „Expunerea pe termen lung la un nivel mare de colesterol e cea care afectează vasele de sânge. Nu aștepta să apară simptomele.”
3. Nu te baza pe simptome
Colesterolul mărit nu are simptome. De aceea este considerat un „ucigaș tăcut”. De cele mai multe ori, oamenii descoperă problema abia după un episod cardiac.
Dacă ai peste 40 de ani, este recomandat un test o dată la 5 ani, iar peste 75 de ani – anual.
4. Ce arată testele de sânge
Un test complet de colesterol ar trebui să includă:
-
Total colesterol
-
LDL
-
HDL
-
Trigliceride
-
Raport colesterol total / HDL
🧪 Valori orientative:
-
LDL: sub 3 mmol/L
-
HDL: peste 1 mmol/L (bărbați), 1.2 mmol/L (femei)
-
Trigliceride: sub 2.3 mmol/L
5. Trigliceridele: grăsimea invizibilă
Trigliceridele sunt grăsimi stocate din calorii nefolosite. Nivelul crescut poate fi periculos chiar dacă colesterolul LDL e în limite normale. Un stil de viață sedentar și o dietă bogată în zaharuri rafinate favorizează această problemă.
6. Genele pot influența nivelul de colesterol
Colesterolul poate fi moștenit. O afecțiune numită hipercolesterolemie familială afectează 1 din 250 de persoane. Dacă un membru al familiei a avut un infarct sub 55 (bărbat) sau 65 (femeie), merită făcut un test.
7. Când sunt indicate statinele?
Dacă riscul general de boli cardiovasculare depășește 10%, se recomandă tratament cu statine. Acestea scad producția de colesterol în ficat și reduc riscul de infarct. Sunt printre cele mai bine studiate medicamente preventive din lume.
8. Poți evita tratamentul cu modificări ale stilului de viață?
Da – dacă nu există o predispoziție genetică, schimbările alimentare și mișcarea pot reduce semnificativ colesterolul. În 6–8 săptămâni pot apărea rezultate vizibile în analize.
9. Cum influențează greutatea corporală
Obezitatea și sedentarismul sunt factori care agravează dezechilibrul colesterolului. Slăbitul aduce de cele mai multe ori o scădere a LDL și trigliceridelor.
10. Alimente care ajută la reducerea colesterolului
✅ Ovăzul, lintea și fasolea – conțin beta-glucani, o fibră solubilă care captează colesterolul în intestin și îl elimină.
✅ Nucile, avocado, semințele, uleiul de măsline – bogate în grăsimi nesaturate benefice.
✅ Peștele gras (somon, sardine) – sursă de Omega-3, cu efect protector asupra inimii.
11. Ce alimente trebuie evitate
🚫 Grăsimile saturate – din carne procesată, unt, smântână, ulei de cocos sau palmier.
🚫 Alimente ultra-procesate și prăjeli.
🚫 Produse „low-fat” cu adaos mare de zahăr.
🔍 Evită excesul de zahăr și alcool, care influențează indirect colesterolul.
12. E adevărat că ouăle cresc colesterolul?
Nu în mod semnificativ. Deși ouăle conțin colesterol, impactul asupra sângelui este redus. Concentrarea ar trebui să fie pe reducerea grăsimilor saturate, nu pe eliminarea ouălor sau a crustaceelor.
Surse: British Heart Foundation, NHS, Imperial College London.
