Din cuprinsul articolului
Deși se vorbește mult mai des despre inimă sau plămâni, ficatul rămâne unul dintre cele mai importante organe ale corpului. Este adevăratul pilon metabolic: filtrează toxinele, stochează energia, regenerează celulele și reglează chimia internă a organismului. Problema este că ficatul este un organ „tăcut”. Nu are nervi ai durerii, iar atunci când suferă din cauza unei alimentații dezechilibrate, nu transmite semnale de alarmă. Se încarcă, se inflamează și îmbătrânește în liniște, manifestând simptome abia atunci când este deja prea târziu.
Vârsta reală a ficatului, diferită de cea din buletin
În hepatologie, vârsta reală a ficatului este evaluată prin stadiul de fibroză, adică rigidizarea progresivă a țesutului hepatic. Aceasta este clasificată de la F0, un ficat sănătos și elastic, până la F4, stadiul de ciroză avansată. În condiții normale, cu un stil de viață echilibrat, trecerea de la un stadiu la altul este un proces lent, care poate dura între 15 și 20 de ani.
Există însă alimente care accelerează dramatic acest proces. Prin inflamație cronică, ele forțează ficatul să producă țesut cicatricial rigid într-un ritm anormal. Din acest motiv, un adult de 30 de ani poate ajunge să aibă ficatul unui om de 50 de ani. Practic, ficatul „îmbătrânește” cu 20 de ani înaintea organismului.
Alimentul considerat sănătos care poate deveni un dușman al ficatului
Surprinzător pentru mulți, alimentul incriminat nu este unul ultra-procesat sau bogat în grăsimi. Este vorba despre pui, o carne considerată slabă și benefică pentru sănătate. Problema nu este carnea în sine, ci modul de preparare.
Pielea crocantă, rumenită sau arsă prin prăjire, coacere sau frigere la temperaturi ridicate declanșează o reacție chimică ce duce la formarea așa-numiților Produși de Glicație Avansată, cunoscuți sub acronimul AGE. Acești compuși sunt toxine care accelerează îmbătrânirea celulară și afectează direct ficatul.
Ce spun studiile despre gătirea puiului
Cercetările coordonate de profesorul Helen Vlassara, care au analizat 549 de alimente, arată clar că metoda de gătire face diferența. Puiul prăjit sau fript conține de 10 până la 20 de ori mai mulți AGE decât puiul fiert sau poșat. Studiile confirmă și faptul că tocmai cărnurile slabe, precum puiul, sunt extrem de sensibile la formarea acestor toxine atunci când sunt expuse la căldură uscată, cum este cea din cuptor sau din tigaie.
Riscul devine semnificativ atunci când consumul depășește de două ori pe săptămână. AGE suprasolicită mecanismele de filtrare ale ficatului, iar aceste toxine nu sunt doar ingerate, ci ajung să se integreze în țesuturile organismului, afectându-le similar procesului natural de îmbătrânire.
Trucul simplu care reduce drastic efectele nocive
Medicii nu recomandă eliminarea completă a puiului din alimentație, ci schimbarea modului de preparare. O soluție extrem de simplă este marinarea. Dacă puiul este lăsat timp de aproximativ 30 de minute într-o marinadă pe bază de suc de lămâie sau oțet înainte de gătire, se creează o barieră protectoare care poate reduce la jumătate formarea AGE.
De asemenea, metodele de gătire umede sau blânde, precum fierberea, poșarea sau gătitul la abur, sunt mult mai prietenoase cu ficatul și ajută la menținerea elasticității acestuia pe termen lung.
De ce nu este suficient să îndepărtezi pielea
Îndepărtarea pielii reduce într-adevăr o parte din riscuri, însă adevăratul pericol îl reprezintă crusta brună formată în urma frigerei. Chiar și un piept de pui fără piele, gătit pe grătar sau în tigaie, conține semnificativ mai mulți compuși AGE decât unul poșat sau preparat la abur.
Cu alte cuvinte, nu puiul este problema, ci felul în care este gătit. Alegerea unor metode de preparare mai blânde poate face diferența dintre un ficat îmbătrânit prematur și unul sănătos, chiar și la vârste înaintate.
