Nutriționiștii recomandă introducerea iaurtului în dieta tuturor persoanelor care doresc să își țină sub control greutatea corporală și să aibă un stil de viață sănătos și echillibrat -potrivit „Abecedarului de Nutriție”, carte editată sub egida Academiei Române și semnată de prof. dr. Nicolae Hâncu.
Iaurtul este un produs lactat tradiţional, obținut prin fermentarea laptelui cu bacterii specifice. Iaurtul este considerat de către nutriționiști unul dintre cele mai sănătoase alimente, datorită conţinutului de nutrienţi esenţiali şi aportului său caloric redus.
Conținutul de grăsimi al iaurturilor poate fi ajustat de la 0,1%, în cazul iaurtului dietetic, la cca 3%, în cazul iaurturilor clasice. Din acest motiv, iaurtul poate fi integrat în cele mai variate diete: hipocalorice, hipolipidice, hipoglucidice, se pretează la diferite momente de consum, de la mic dejun până la cină şi poate fi consumat ca atare sau în combinaţii delicioase.
Specialiștii în alimentație sunt de părere că beneficiile de sănătate ale iaurtului sunt numeroase. Consumul zilnic de iaurt contribuie la asigurarea unui aport corespunzător de calciu, necesar pentru creşterea, mineralizarea şi menţinerea sănătății oaselor, de-a lungul vieţii. În plus, iaurtul este un aliment funcțional care poate conține şi bacterii probiotice. Iaurtul are aceleași proprietăți nutritive ca laptele, cărora li se adaugă beneficiul unor microorganisme care contribuie la echilibrul florei intestinale, cea care protejează organismul împotriva agresiunii germenilor patogeni ingeraţi odată cu hrana sau apa.
„Iaurtul este un aliment foarte bogat în nutrienți, inclusiv în proteine, vitamine ca B2, B6, B12, calciu, potasiu, zinc și magneziu, având o aciditate care crește biodisponibilitatea anumitor nutrienți, precum calciul. Există studii potrivit cărora calciul și alți nutrienți care se găsesc din abundență în iaurt – proteinele și acizii grași cu lanţ scurt, facilitează pierderea în greutate și topirea depozitelor adipoase. Iaurtul este un aliment sățios care, ca parte a unei diete sănătoase, poate să îi ajute pe toți cei care vor să aibă o greutate optimă să își atingă obiectivul. Este important să mai remarcăm și că, în ultimii ani, cercetările din domeniul nutriției sănătoase au semnalat rolul pe care alterarea florei microbiene din colon îl are în producerea obezității. Iaurtul, chiar și cel care nu este hipocaloric, este considerat un aliment funcțional ce conține probiotice și care, prin capacitatea sa de a echilibra flora microbiană din colon, are și o acțiune antiobezogenă”, a declarat prof. univ. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române.
Mai multe studii internaționale realizate în ultimii ani au urmărit să demonstreze potențialul benefic al iaurtului în controlul greutății și în prevenirea obezității și a supraponderii.
Într-unul dintre studii, efectuat pe baza datelor culese în 17 ani de observații (1991-2008), de la membrii Framingham Heart Study Offspring Cohort (un proiect al Institutului National pentru Inimă, Plămâni și Sânge și al Universității din Boston, S.U.A), a fost analizată asocierea dintre obiceiul de a consuma iaurt şi evoluţia greutăţii corporale. Rezultatele au arătat că persoanele care au mâncat trei sau mai multe porții de iaurt pe săptămână, timp de un an, au un risc cu 50% mai mic de a se îngrășa și o circumferință abdominală cu 20% mai redusă decât persoanele care au consumat mai puțin de o porție de iaurt pe săptămână.
Obiceiul sănătos de a consuma iaurt trebuie format încă din copilărie, sunt de părere nutriționiștii, și două studii recente întăresc această afirmație. Studiul HELENA, efectuat pe mai mult de 3000 de adolescenți cu vârsta între 12,5-17,5 ani, din opt țări europene, a relevat că și în acest interval de vârstă consumul de lapte și de iaurt are efecte benefice: o calitate mai bună a dietei, scăderea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, reducerea excesului de grăsime abdominală, o dimensiune mai mică a circumferinței taliei și reducerea valorii markerilor de inflamație.
În același timp, obiceiul de a consuma frecvent iaurt conduce la un aport de calciu mai mare, controlul mai eficient al apetitului și alte efecte complexe care pot implica valoarea proteinelor serice, pentru creșterea masei musculare, și influența bacteriilor probiotice din iaurt asupra echilibrului florei intestinale, despre care se știe că este diferită la copiii care suferă de obezitate, în comparație cu cei normoponderali.
62% dintre fete și 59% dintre băieți au cunoștințe toretice despre nutriție, potrivit studiului HELENA, chiar dacă nu le pun întotdeauna în aplicare, iar asta reiese din IMC-ul lor. Adolescenții consumă doar 1/2 din cantitatea recomandată de fructe și legume și mai puțin de 2/3 din cea de lactate, dar depăşesc recomandarea de aport la carne, grăsimi și dulciuri și au carențe de folat, vitamina D și vitamina E. Un număr mare de adolescenți petrec aproximativ 9 ore pe zi în activități sedentare.
Asocierea consumului de lactate cu o greutate optimă a copiilor a fost raportată și în studiul NHANES (2005-2008, copii între 8 şi 18 ani din SUA). Conform datelor acestuia, consumul de iaurt se asociază cu scăderea aportului de calorii, grăsimi totale şi saturate şi creşterea aportului de proteine, calciu, potasiu, vitamina D, acompaniate de reducerea semnificativă a indicelui de masa corporală, a circumferinţei taliei şi a mărimii pliului subscapular. Din păcate, doar 8,5% dintre copii consumau iaurt în mod regulat.
