Din cuprinsul articolului
Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor – arată profilul de țară privind cancerul – România 2023, publicat pe 1 februarie 2023.
Cancerul colorectal (CCR) este o tumoră malignă care se formează în țesuturile colonului (partea cea mai lungă a intestinului gros) sau a rectului (partea finală a tractului digestiv). Principalii factori de risc pentru acest tip de cancer sunt vârsta, colita ulcerativă, antecedente personale sau familiale de cancer colorectal sau polipi, stilul de viață, cum ar fi o dietă bogată în grăsimi și săracă în fibre, inactivitatea fizică, obezitatea, consumul de tutun și alcool.
Cancerul în România
Mortalitatea prin cancer este peste media UE (264 la 100.000 de locuitori față de media de 247) și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000 (cancer de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic și al vezicii urinare).
Această situație poate reflecta rezultate sub nivelul optim ale programelor de screening și depistare precoce. Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 și Planul național de combatere a cancerului pentru perioada 2022-2027, ambele supuse procedurii de consultare publică, se bazează pe Planul european de combatere a cancerului și abordează controlul cancerului într-un mod structurat.
Analize pentru depistarea precoce a cancerului
Medicii recomandă ca investigațiile de screening să înceapă în jurul vârstei de 45 de ani, în lipsa manifestărilor clinice – constipație sau diaree, dureri abdominale, crampe, senzație de balonare și de defecație incompletă, prezența sângelui în scaun. Însă, în contextul unor factori favorizanți sau a unui istoric familial de cancer colorectal, testele sunt recomandate chiar mai devreme.
Există mai multe metode de screening pentru această afecțiune, însă cea mai eficientă este colonoscopia. Investigația se realizează, de regulă, sub anestezie, cu o pregătire riguroasă a pacientului în prealabil. Cunoscută și sub denumirea de endoscopie digestivă inferioară, colonoscopia permite vizualizarea interiorului colonului cu ajutorul unui tub subțire și flexibil, introdus prin anus, dotat cu o cameră video de mici dimensiuni și o sursă de lumină. Imaginile obținute sunt redate pe un monitor și analizate de medic în timp real.
Pe lângă screening, colonoscopia poate fi indicată de medicul gastroenterolog și în scop de diagnostic, dacă pacientul are semne și simptome specifice unor afecțiuni digestive.
Investigația permite descoperirea din timp a unor inflamații, ulcerații, polipi, tumori sau alte leziuni și poate fi utilizată și în scop terapeutic, pentru că medicul poate exciza formațiunile suspecte identificate.
De asemenea, specialistul poate realiza o biopsie, iar fragmentul de țesut prelevat va fi supus unui examen histopatologic și imunohistochimic în laborator, pentru a se stabili dacă este de natură benignă sau malignă.
