Din cuprinsul articolului
România dispune de 41 de facilități de producție pentru medicamente generice, un sector strategic care a generat economii de peste 1 miliard de euro în sistemul public de sănătate între 2016 și 2023. Totuși, medicamentele generice reprezintă doar 20% din totalul cheltuielilor cu medicamentele, în ciuda unei contribuții economice totale de 17,4 miliarde RON în 2023 (1,1% din PIB).
Răspunsul oficial al CNAS
CNAS a transmis un comunicat oficial în data de 29 august, în care a contestat unele informații vehiculate în spațiul public:
„Ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații eronate, potrivit cărora pacienții ar urma să suporte creșteri semnificative ale contribuției personale pentru medicamentele compensate (de ordinul a 500–600 lei/lună/medicament), Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:
Având în vedere „Memorandumul de aprobare a măsurilor și a raportului de analiză și eficientizare a cheltuielilor publice în domeniul sănătății”, aprobat de Guvernul României în anul 2023, ANMDMR a evaluat în anul 2024 un număr de 18 medicamente (substanțe active – DCI) care au îndeplinit criteriile, potrivit legii, pentru modificarea nivelului de compensare al acestora.
Scopul acestei evaluări a fost de a eficientiza utilizarea bugetului FNUASS și a permite accesul unui număr mai mare de pacienți la medicamentele de care aceștia au nevoie, la momentul optim, în cadrul aceluiași buget alocat.
Ținând cont de interesele asiguraților pe care îi reprezintă, CNAS a identificat și a propus Ministerului Sănătății o serie de criterii suplimentare pentru modificarea nivelului de compensare al medicamentelor evaluate, astfel încât impactul real asupra contribuției personale datorate de asigurați să fie cât mai moderat.
Ca urmare, la ora actuală doar în cazul a 13 medicamente se preconizează schimbarea nivelului de compensare, astfel:
Trecerea la nivel de compensare de 20% (mutarea din sublistele A și B în sublista D) pentru medicamentele (DCI): Indapamidum, Metoprololum, Bisoprololum, Combinații (Perindoprilum + Indapamidum), Candesartanum Cilexetil, Rosuvastatinum, Nebivololum, Rilmenidinum și Atorvastatinum;
Trecerea la nivel de compensare de 50% (mutarea din sublista A în sublista B) pentru medicamentele (DCI): Fenofibratum, Omeprazolum, Combinații (Spironolactonum + Furosemidum) și Amoxicillinum + Acidum Clavulanicum.
Astfel, în situația în care s-ar pune în aplicare Deciziile ANMDMR, contribuția personală ar crește în medie față de cea din prezent cu aproximativ 9 lei/cutie pentru un medicament prescris din cele 13 menționate. Categoriile vulnerabile de populație nu ar fi afectate, menținându-se nivelul actual de compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor pentru copii, tineri (18 – 26 ani) care studiază și nu obțin venituri, gravide, lăuze și beneficiari de legi speciale, și de 90% pentru pensionarii beneficiari ai programului de compensare a prețului medicamentelor din sublista B”, a transmis CNAS.
Concluzie
Deși autoritățile susțin că impactul asupra pacienților va fi moderat, asociațiile din domeniul medical avertizează că decizia poate duce la costuri crescute, acces redus la tratamente și presiuni suplimentare asupra unui sistem deja fragil. Dialogul dintre autorități și industria farmaceutică pare esențial în această etapă, pentru a proteja interesele pacienților din România.
Sursa: Capital
