În urma unei dezbateri plubice privind proiectul MAI legat de sancționarea persoanelor care nu locuiesc la adresa de domiciliu din buletin, aflăm următoarele:
„Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia – vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă e persoanelor. Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat – în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist”, a declarat Cătălin Giulescu, citat de Agerpres.
El a explicat că procedura presupune o notificare a cetăţeanului, o solicitare de a lua legătura cu autoritatea publică, o notificare cu privire la calea care urmează să fie iniţiată.
„Această procedură este vizată să dureze cel puţin 60 de zile, astfel încât cetăţeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoştinţă faptul că este posibil să fie iniţiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l priveşte”, a mai precizat Giulescu/
Participanţii la dezbatere au reclamat că explicaţiile directorului DEPABD sunt în contradicţie chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect.
Acesta prevede că „în situaţia în care menţiunea privind stabilirea domiciliului îşi încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate şi efectuează menţiunea corespunzătoare în RNEP cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situaţia în care menţiunea privind stabilirea reşedinţei îşi încetează valabilitatea, se efectuează doar menţiunea corespunzătoare în RNEP”.
Potrivit prezentării făcute de Cătălin Giulescu, proiectul de ordonanţă îşi propune două mari elemente de intervenţie
- pe de o parte eliminarea diferenţelor de reglementare între legislaţia internă şi dispoziţiile regulamentului Uniunii Europene 1157/2019, în special în partea de termene de valabilitate a actelor de identitate eliberate cetăţenilor români şi
- în al doilea rând o serie de simplificări a procedurilor existente, în special în ceea ce priveşte documentele pe care trebuie să le prezinte cetăţeanul în situaţia în care merge la Serviciul Public Comunitar pentru preschimbarea documentului de identitate, în contextul în care o mare parte a documentelor prevăzute de lege urmează să fie preluate din sisteme informatice.
„În a doua parte a acestui an va deveni operaţional sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă şi avem în vedere simplificarea procedurilor, astfel încât cetăţeanul să nu mai fie obligat să prezinte certificatele de stare civilă, acestea urmând a fi generate de noul sistem informatic. Pe de altă parte, avem în vedere o interconectare cu registrul de carte funciară, astfel încât dovada adresei de domiciliu sau de reşedinţă să fie preluată în sistem electronic, plus o serie de simplificări”, a spus Cătălin Giulescu.
