Atunci cand vorbim despre tulburarile de anxietate folosim cativa termeni cu sens apropiat, dar nuante diferite.
De aceea, inainte de a detalia caracteristicile din zona patologica, va invitam sa explicam cateva cuvinte care se refera la reactii fiziologice ale corpului uman, atunci cand intra in contact cu stimuli externi necunoscuti.
Anxietatea fiziologica reprezinta raspunsul la o amenintare nestiuta. Frica reprezinta raspunsul la o amenintare bine definita. Angoasa este acea stare de anxietate profunda, la care se asociaza si simptome somatice, precum hipertensiunea, transpiratie sau tremorul.
Ce este tulburarea de anxietate
Anxietatea patologica apare atunci cand pacientul isi face griji in prezent asupra unei activitati care are loc in viitor. Senzatia de frica este puternica si coplesitoare.
In acelasi timp, trebuie facuta diferenta intre starea patologica mai sus descrisa si momentul cand ne simtim cuprinsi de emotii inaintea unui eveniment important: examen, intalnire, discutie etc.
Exista mai multe forme ale tulburarilor de anxietate. In tara noastra se considera ca aproximativ 30% din populatie sufera de simptomele acestei boli.
Care sunt factorii de risc
Cauzele exacte nu sunt inca descoperite. Totusi, cercetarile mizeaza pe o asociere dintre teoria genetica, factorii de mediu si dezvoltarea psihologica a individului.
Exista situatii cand anxietatea este transmisa ereditar, dar acestea sunt rare. Studii recente au descoperit ca nivelul scazut din organism de vitamina c poate declansa simptomele anxietatii.
Medicii de la sectia de psihiatrie au efectuat niste teste si au ajuns la concluzia ca stresul oxidativ (proces fiziologic in organismul uman) poate fi cauza de tulburari psihiatrice.
Cum se manifesta anxietatea?
Exista mai multe forme de anxietate, dar vom incepe cu forma generalizata a bolii. Pacientul resimte o tensiune constanta si isi face griji aproape cu caracter obsersiv.
Simptomele fizice acompaniaza tabloul clinic: neliniste, stare de oboseala, dificultate de concentrare, tulburari de somn si tensiune musculara.
Motivele principale pe care pacientii le au in minte atunci cand se confrunta cu episoadele de anxietate sunt: programari la medic, responsabilitati la job sau probleme in familie.
Atacul de panica este o alta forma de anxietate. Acesta se caracterizeaza prin asocierea manifesarilor fizice, cat si psihiatrice. Printre simptome enumeram: palpitatii, transpiratie, durere in piept, senzatia de lpsa de aer, greata si durere abdominala.
Poate avea consecinte dramatice, de aceea va recomandam sa mergeti la departamentul de psihiatrie pentru a beneficia de o consultatie amanuntita, daca suspectati ca ati trecut printr-un episod de acest fel.
Agorafobia reprezinta frica de locuri sau situatii din care scaparea poate fi dificila (de ex: situatii in care pacientul este singur intr-o multime). Pacientul suporta greu acele situatii si are nevoie de prezenta unei persoane de sprijin.
Care este tratamentul
Primul pas este vizita la medicul de la departamentul de psihiatrie. Din pacate, multe persoane nu cauta ajutor pentru ca nu isi dau seama ca sufera de o afectiune pe care o pot trata.
Desi sunt multe forme de anxietate si fiecare se manifesta diferit, tratamentul poate fi impartit in doua metode: utilizarea medicamentelor si psihoterapia.
Terapia cognitiv comportamentala ajuta pacientul sa tina afectiunea sub control prin dezvoltarea mecanismelor sanatoase de coping.
Medicamentele cel mai frecvent folosite sunt antidepresivele, anxioliticele si beta-blocantele (medicamente pentru tratarea bolilor cardiace, dar cu efecte si in cazul anxietatii).
Surprinzatoare este legatura dintre vitamina C si stabilizarea starii de spirit. Pacientii care sufera de deficit de vitamina C se plang de stari depresive, oboseala si anxietate.
Studii recente au dovedit ca suplimentele cu vitamina C au redus nivelul de anxietate la acesti pacienti. De aceea, este recomandat sa consumati cat mai multe fructe si legume, iar daca folositi suplimente cu vitamina C, incercati sa nu depasiti doza de 2 grame pe zi.
