Sari la conținut

Aproape 500 de persoane au fost mușcate de căpușe în 2013

Aproape 500 de persoane au fost mușcate de căpușe anul trecut, majoritatea fiind femei din mediul urban, a declarat directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), dr. Adriana Pistol.

„Boala Lyme se dezvoltă în trei stadii diferite, care pot duce la consecințe invalidante pentru persoana respectivă, de la eritemul cronic migrator la infecția diseminată care poate să apară până la un an de la infectare cu semne și simptome atât musco-scheletale dar și neurologice și cardiace sau o infecție persistentă cronică care implică tratament, chiar și invaliditate. În România am avut un număr suficient de mare de cazuri — 429 în 2011, 889 — în 2012, 479 — în 2013, marea majoritate în stadiul unu de îmbolnăvire, mare majoritate în mediul urban, mai ales la femei, la persoane de peste 55 de ani, deși într-un an am avut o grupă de vârstă de 5-9 ani”, a explicat dr. Adriana Pistol la simpozionul „Bolile transmise prin vectori, entități mici — pericole mari”, organizat la Palatul Parlamentului.

Ea arătat că bolile transmise de țânțari, căpușe, păduchi sau purici în România nu sunt la fel de frecvente ca în alte state, însă întotdeauna există un pericol, iar populația trebuie să se protejeze.

„Deși poate că în zona României lucrurile nu stau cel mai rău față de alte zone ale lumii, întotdeauna există un pericol. Noi spunem chiar iminent, dacă luăm în calcul toate schimbările climatice și de circulație a persoanelor care oricând pot să ne aducă în țară o serie de boli pe care nu le-am mai văzut niciodată. Șansele sunt foarte mici, așa cum spune OMS, dar pericolul este suficient de mare. Însă putem face ceva: aceste informații trebuie să ajungă la populație, transmise pe toate canalele, să nu ajungem să fim cu adevărat o țară cu probleme”, a spus medicul epidemiolog.

Directorul CNSCBT a prezentat situația câtorva boli depistate pe teritoriul României în ultimii ani și a explicat ce sunt bolile transmise prin vectori.

„Bolile transmise prin vectori sunt acele afecțiuni care sunt cauzate de diverși agenți patogeni, virusuri, bacterii, paraziți, pe care vectorii le transmit de la o gazdă de alta. Vectorii pot să fie țânțari, căpușe, muște de nisip, păduchi, purici, acarieni dar și rozătoare, melci. Acești vectori se infestează cu un agent patogen în urma hrănirii cu sânge de la un vertebrat infectat, omul sau animale și păsări. Factorii favorizanți sunt globalizarea comerțului și a turismului, schimbarea climatului dar și schimbările mediului cauzate de despăduriri, de noi practici agricole și modele de utilizare a terenurilor”, a explicat dr. Adriana Pistol.

Despre malarie, medicul epidemiolog a spus că este o boală transmisă de țânțarul Anofel, precizând că în România există populații de țânțar Anofel în anumite zone ale țării, în special în Delta Dunării. Potrivit acesteia, boala este extrem de severă și poate duce la deces. Malaria reprezintă o mare problemă de sănătate publică în continuare, a adăugat ea, pentru că au apărut rezistențe la chimioprofilaxia antimalarie, există rezistență a țânțarilor la repelentele utilizate și nu există un vaccin.

Dr. Adriana Pistol a mai spus că, în România, malaria a fost eradicată în 1963, dar existența populațiilor de țânțari Anofel reprezintă un pericol. În perioada 2011-2013 au existat 115 cazuri cu patru decese. Pacienții au fost infectați în afara României, majoritatea în țări din Africa, dar au fost și două cazuri cu istoric de călătorie din Grecia, unde malaria s-a reinstalat în 2011.

În privința febrei West Nile, ea a explicat că este transmisă de țânțarul numit culex, care se găsește și în București. Țânțarii se infestează în urma hrănirii cu sânge de la o pasăre infectată.

În 1996, România s-a confruntat cu o epidemie de meningo-encefalită West Nile, când au fost 393 de cazuri cu 17 decese, majoritatea cazurilor în București. În anul 2010 a avut loc o a doua epidemie, cu cinci decese, a menționat medicul epidemiolog.

O altă boală menționată de dr. Pistol este febra Denga, în România fiind înregistrate 12 cazuri în perioada 2011-2013, toți pacienții fiind infectați în afara țării.

Medicul epidemiolog a subliniat că populația trebuie să se ferească de bolile transmise de țânțari purtând îmbrăcăminte adecvată, trebuie să folosească substanțe repelente, plase la uși și ferestre, substanțe insecticide în locuințe și să se informeze înainte de a pleca într-o țară străină.

Ea a mai vorbit și despre encefalita provocată de căpușe, o boală supravegheată regional în zona Transilvania, menționând că în ultimii ani au fost înregistrate nouă cazuri, mai ales la ciobani și lucrători forestieri.

„Protejarea de căpușe se face prin purtarea de haine deschise la culoare, pantaloni lungi, nu papuci și sandale pentru cei care lucrează și locuiesc în mediul rural și utilizarea de repelente atât pentru pilea descoperită, cât și pentru haine”, a recomandat dr. Adriana Pistol.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel