Tensiunea arterială normală: cum se măsoară corect

Din cuprinsul articolului

În săptămâna în care este marcată Ziua Mondială a Inimii, Societatea Română de Cardiologie amintește românilor despre importanța măsurării tensiunii arteriale și respectarea întocmai a tratamentului prescris de medic pentru a menține sub control valorile tensionale și astfel, pentru a evita instalarea urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale: infarct de miocard, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, insuficiență renală, sau a altora ce afectează major calitatea vieții, precum demența.

Hipertensiunea arterială este în continuare cel mai important factor de risc în bolile cardiovasculare în lume, dar și în România. Hipertensiunea arterială, o afecțiune silențioasă care apare de cele mai multe ori fără semne și simptome, este ușor de diagnosticat iar menținerea sub control a valorilor tensionale prin stil de viață echilibrat și tratament corect antihipertensiv poate reduce riscul de a muri prin infarct sau prin accident vascular cerebral.

Aproape jumătate dintre români suferă de hipertensiune arterială

Prevalența HTA în România a fost estimată la aproximativ 45% ca procent general din populația adultă, fiind mai mare la bărbați (50% sau chiar peste) comparativ cu femeile și fiind mai mare în mediul rural comparativ cu mediul urban. Mai important decât atât este faptul că un procent important din pacienții hipertensivi nu știu că au hipertensiune, iar acest procent depășește 20%. Așadar, cel puțin 1 din 5 hipertensivi nici nu știu că au valori tensionale crescute. Evident că, având hipertensiune, pot deja să aibă complicații ale acesteia fără ca măcar să știe și să ia măsuri (date din studiul SEPHAR III, 2016).

Având în vedere frecvența mare a hipertensiunii arteriale în rândul românilor, medicii recomandă ca și aceia care nu se cunosc cu hipertensiune arterială, mai ales dacă au peste 40 ani, să dețină un tensiometru de braț calibrat corect sau, în orice caz, să își măsoare periodic tensiunea arterială (acasă, la medic sau farmacist, acolo unde găsesc disponibilitate). Dacă aceasta este peste 140/90 mmHg ar trebui să se adreseze medicului de familie pentru sfat calificat cu privire la intensificarea măsurilor de stil de viață și, dacă este cazul, tratament medicamentos.

Mergi și măsoară-ți tensiunea

Medicii cardiologi din România subliniază astfel importanța măsurării regulate a tensiunii arteriale acasă, cu un aparat tensiometru pentru braț, notarea valorilor înregistrate într-un jurnal și păstrarea legăturii cu medicul, acesta fiind singurul care poate interveni asupra tratamentului antihipertensiv. Tratamentul antihipertensiv trebuie respectat întocmai cum a fost prescris. Altfel, riscăm să pierdem controlul valorilor tensionale, iar pacientul este expus urmărilor hipertensiunii arteriale.

„Cu toții ne dorim o Românie mai sănătoasă iar aceasta începe cu români mai bine informați, mai preocupați de propria sănătate și de a celor din jur. Hipertensiunea arterială nu mai este o boală doar a vârstnicului, apare tot mai frecvent în jurul vârstei de 40-45 de ani, iar numărul de decese prin complicațiile hipertensiunii arteriale a crescut cu 71% în 2016 față de 2001[1]” amintește Profesor Univ. Dr. Bogdan Alexandru Popescu, Președintele Societății Române de Cardiologie.

„Măsurarea tensiunii arteriale în cabinetul medical, auto-măsurarea acasă folosind tensiometre validate, de braț, conform recomandărilor ghidurilor europene, este primul și cel mai simplu pas pentru diagnosticarea la timp a afecțiunii și instituirea conduitei și a tratamentului medicamentos antihipertensiv corect. Astfel, putem avea șansa să menținem sub control valorile tensionale, iar pacientul să aibă o viață mai bună și mai lungă!” adaugă dl Prof. Univ. Dr. Bogdan Alexandru Popescu.

„Hipertensiunea arterială nu doare, nu deranjează și nici nu se simte în general, ajungând, de multe ori, să fie ignorată. În același timp, este poate afecțiunea cel mai simplu de depistat, prin simpla măsurare a tensiunii arteriale și o minimă informare asupra valorilor tensionale corecte.

Puterea de a schimba în fiecare an cursul a 30.000 de decese ce ar fi putut fi evitate stă în spatele campaniei de informare ’Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpuneEu!’ pe care Societatea Română de Cardiologie o desfășoară de 3 ani,” spune Șef de Lucrări Dr. Ana-Maria Vintilă, Președinte al Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială .

„Ziua Mondială a Inimii ne dă ocazia să atragem încă o dată atenția, în acest context pandemic dificil, asupra importanței celor 3 pași de prevenție: măsoară tensiunea arterială, respectă întocmai tratamentul prescris, ține legătura cu medicul,” adaugă dna Dr. Ana-Maria Vintilă.

Acțiuni în tote orașele mari

Societatea Română de Cardiologie aduce fizic, în perioada 27 septembrie – 1 octombrie, mesajul „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!” în atenția românilor prin acțiuni desfășurate în București, Cluj, Iași și Timișoara. Clădiri publice vor fi iluminate în culoarea roșie și va fi proiectat mesajul de prevenție. În același timp, vor fi amplasate puncte de informare asupra tensiunii arteriale, cu respectarea măsurilor de prevenție în contextul pandemiei Covid-19.

27 septembrie: Timișoara

iluminarea fațadei Muzeului de Artă;
punct de informare amplasat în Piața Unirii;

29 septembrie: București

Iluminarea fațadelor clădirilor: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Ateneul Român, Institutul de Urgență în Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București, Spitalul Clinic Colțea;
Puncte de informare: Piața Universității (zona statuilor), Parcul Kiseleff, Parcul Obor, Parcul Cișmigiu, Parcul Ateneul Român, Parcul Eroii Sanitari;

Cluj:

Iluminarea fațadei Bibliotecii Județene;
Punct de informare în proximitatea Bibliotecii Județene;

1 octombrie: Iași

Iluminarea fațadei Palatului Culturii;
Punct de informare în proximitatea Palatului Culturii.

Binomul hipertensiune arterială – Covid 19

Deși, de la începutul pandemiei până în prezent s-au publicat multe studii într-o perioadă scurtă de timp, multe întrebări privind HTA și COVID-19 au rămas încă fără răspunsuri adecvate. Nu există date clare care să arate o legătura directă între prezența HTA, independent de vârstă și de alte comorbidități, și infecția sau evoluția către un prognostic sever al infecției cu virusul Sars-coV 2.

Se cunoaște faptul că pacienții cu evoluție cronică a hipertensiunii arteriale asociază frecvent disfuncție endotelială și leziuni ale organelor țintă, iar cu cât mai mare a fost numărul de comorbidități asociate acestei afecțiuni – diabet zaharat, bronhopneumopatie cronică obstructiva, malignitate – cu atât mai nefavorabil a fost prognosticul.

Așadar, în acest context, medicii cardiologi subliniază importanța diagnosticării hipertensiunii arteriale ascunse și menținerii sub control a valorilor tensionale prin măsurarea regulată a tensiunii arteriale, informarea medicului curant dacă apar modificări față de valorile țintă și respectarea întocmai a tratamentului antihipertensiv prescris, doar medicul fiind în măsură să intervină asupra acestuia.

Măsurarea corectă, regulată a tensiunii arteriale și impactul aplicațiilor digitale de monitorizare a stilului de viață

Numeroase studii recunosc deja importanța auto-măsurării tensiunii arteriale atât pentru depistarea precoce a acestei afecțiuni, cât și pentru monitorizarea regulată și menținerea sub control a valorilor tensionale. În același timp dezvoltarea dispozitivelor digitale, a aplicațiilor și posibilitatea evaluării de la distanță de către medic a valorilor înregistrate reprezintă un pas important pentru accesul la servicii medicale și o mai bună stare de sănătate, cel puțin pentru o categorie a populației.

Aplicațiile pentru sănătate de pe dispozitivele tip smartphone pot sprijini o adoptare mai riguroasă a unui stil de viață echilibrat, esențial alături de tratamentul antihipertensiv în gestionarea afecțiunii. Studiul HERB Digital Hypertension 1 (HERB-DH1) a investigat eficacitatea abordării digitale la pacienți cu hipertensiune esențială, care nu erau sub tratament antihipertensiv.

Schimbarea mediei TA sistolice de la momentul inițial la 12 săptămâni a fost semnificativ mai mare în grupul care a beneficiat de abordare terapeutică digitală. În comparație cu grupul de control, pacienții din grupul cu terapie monitorizată digital au prezentat reduceri semnificativ mai mari față de valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice la domiciliu dimineața, la domiciliu seara, dar și cea măsurată la birou.

Informații conform studiului HERB-DH1, publicat în 2021 în European Heart Journal: https://academic.oup.com/eurheartj/advance-article/doi/10.1093/eurheartj/ehab559/6358480?login=true

Impactul regimului igieno-dietetic echilibrat în controlul HTA

Impunerea unui stil de viață echilibrat este parte integrantă a tratamentului antihipertensiv, alături de cel medicamentos, pentru un bun control al valorilor tensionale. Între măsurile igieno-dietetice importante este și reducerea consumului de sare care este foarte mare în România. În mod normal, avem nevoie de un consum zilnic de sare de 3,5-5 g. În țara noastră, în mod frecvent, o persoană consumă zilnic peste 20 g de sare. Restricția de sare nu este greu de realizat, iar efectul scăderii tensiunii prin reducerea aportului de sodiu este dovedit. În plus, aportul crescut de sare poate sta la baza rezistenței hipertensiunii la tratament.

Înlocuirea sării cu o alternativă cu conținut scăzut de sodiu scade riscul de accident vascular cerebral la persoanele cu tensiune arterială ridicată sau accident vascular cerebral anterior, potrivit rezultatelor unui studiu prezentat anul acesta la Congresul Societății Europene de Cardiologie.

În timpul unei monitorizări medii de 4,74 ani, din cele 600 de sate din China incluse în studiu, mai mult de 3.000 de persoane au suferit un accident vascular cerebral, peste 4.000 au murit și peste 5.000 au avut un eveniment cardiovascular major. Riscul de accident vascular cerebral a fost redus în cazul consumului unui substitut de sare comparativ cu sarea obișnuită: 29,14 față de 33,65 la 1000 pacienți-ani. Având însă în vedere faptul că sarea cu conținut redus de sodiu conține si clorura de potasiu, iar aportul excesiv de potasiu poate avea efecte negative la anumite categorii de pacienți, este recomandabil ca aceștia să utilizeze aceste substituente de sare doar cu acordul medicului curant și sub supravegherea acestuia, după efectuarea unui set de analize care să includă dozarea nivelului de potasiu în sânge.

Informații conform studiului SSaSS publicat în 2021 în New England Journal of Medicine https://www.escardio.org/The-ESC/Press-Office/Press-releases/Low-sodium-salt-prevents-stroke

Valoarea optimă a tensiunii arteriale

Majoritatea pacienților sub 70 de ani au ținta tensională pentru TA sistolică între 120 și 130 mmHg, în timp ce pacientul peste 70 de ani are o țintă tensională între 130 și 140. mmHg. Aceste valori de ghid sunt însă recomandate dacă pacientul tolereaza țintele, judecată clinică fiind cea care primează în fiecare caz. În ceea ce privește tensiunea diastolică, aceasta ar trebui să se situeze între 70 și 80 mmHg, indiferent de vârsta pacientului.

Controlul valorilor tensionale se menține optim printr-un regim de viață echilibrat și un tratament antihipertensiv stabilit de către medic potrivit profilului fiecărui pacient, în condițiile respectării întocmai a acestui tratament de către pacient și monitorizării regulate a valorilor tensionale, așa cum a recomandat medicul.

Potrivit unui studiu prezentat anul acesta asupra impactului tratamentului antihipertensiv la vârstnici pentru menținerea sub control a valorilor tensionale și prevenția urmărilor severe ale acestei afecțiuni (studiul STEP), a reieșit că un tratament intensiv al tensiunii arteriale la pacienții vârstnici hipertensivi scade incidența evenimentelor cardiovasculare comparativ cu terapia standard, fără a induce efecte adverse semnificative.

Până la acest moment, studiile prin care a fost evaluată scăderea tensiunii arteriale la adulții vârstnici cu hipertensiune arterială au dat rezultate mixte, iar ghidurile recomandă diferite niveluri țintă. Studiul STEP a fost realizat pentru a oferi noi dovezi cu privire la beneficiile scăderii tensiunii arteriale la pacienții vârstnici cu hipertensiune arterială. Mai exact, a examinat dacă tratamentul intensiv care vizează o tensiune arterială sistolică (TAS) sub 130 mmHg ar putea reduce riscul de boli cardiovasculare comparativ cu o țintă TAS sub 150 mmHg.

Astfel, un tratament antihipertensiv intensiv a fost asociat cu un risc relativ de 34% mai mic de accident vascular cerebral și cu un risc relativ cu 32% mai mic de sindrom coronarian acut.