Așa ar fi arătat, de fapt, Iisus! Imaginea care i-a lăsat pe toți fără cuvinte

Din cuprinsul articolului

Un clip generat cu ajutorul inteligenței artificiale a reaprins dezbaterea despre cum ar fi putut arăta Iisus din Nazaret. Folosind imagini cu celebra țesătură cunoscută sub numele de Giulgiul din Torino, AI-ul a generat o secvență video în care chipul unui bărbat apare clipind, zâmbind și rugându-se. Iar reacțiile nu au întârziat să apară.

Clipul a fost publicat pe platforma X (fostul Twitter) și a strâns rapid mii de comentarii. Unii l-au numit „fața adevărată a lui Iisus”. Alții au atras atenția că, odată în plus, o tehnologie modernă i-a oferit trăsături europene – piele deschisă, trăsături fine, păr lung și întunecat – în contrast cu ceea ce spun istoricii.

Fotografii ale giulgiului au fost introduse în Midjourney, un generator de imagini bazat pe inteligență artificială, care a creat apoi o imagine realistă și un videoclip în care Iisus Hristos clipește, zâmbește și se roagă, așa cum ar fi făcut, probabil, înainte de răstignirea Sa, în jurul anului 33 d.Hr.

Ce spun cercetările despre înfățișarea lui Iisus

Conform lui Meredith Warren, specialistă în religii antice și lector la Universitatea din Sheffield, Iisus ar fi fost un bărbat cu piele închisă la culoare, ochi căprui, păr scurt și creț, la fel ca majoritatea populației din zona Israelului antic. Asemănarea cu imaginea „clasica” răspândită în pictura occidentală este mai degrabă un rezultat al influenței culturale, nu al realității istorice.

Warren subliniază că reprezentările cele mai apropiate de adevăr pot fi găsite în portretele mumiilor din Egiptul primului secol. Acestea înfățișează bărbați cu trăsături semitice – trăsături comune în zona Orientului Mijlociu, și nu ale unei persoane cu origine europeană.

Ce este Giulgiul din Torino și de ce fascinează?

Țesătura care a inspirat această reconstituire este păstrată în catedrala San Giovanni Battista din Torino. Giulgiul prezintă imaginea estompată a unui bărbat cu urme de răni și suferință, ceea ce i-a determinat pe mulți credincioși să creadă că ar fi fost folosit pentru învelirea trupului lui Iisus după crucificare.

De-a lungul timpului, autenticitatea sa a fost pusă la îndoială. În 1988, o analiză cu carbon radioactiv a indicat că țesătura ar fi fost produsă între anii 1260 și 1390. Totuși, în 2022, un nou studiu publicat în revista Heritage a folosit o metodă modernă cu raze X și a datat materialul între anii 55–74 d.Hr., ceea ce l-ar plasa în epoca în care a trăit Iisus.

Asemenea imaginii generate de inteligența artificială, Giulgiul din Torino a stârnit controverse aprinse, unii contestând ideea că această pânză ar fi fost, de fapt, giulgiul în care a fost înfășurat trupul lui Iisus.

Reconstrucții realiste

În 2015, artistul medical Richard Neave a folosit tehnici criminalistice pentru a reconstrui trăsăturile unui bărbat iudeu din primul secol. Portretul rezultat nu semăna cu imaginea răspândită în icoane, ci cu un bărbat cu față lată, ochi întunecați, barbă deasă și ten măsliniu. Acest portret, deși generic, este considerat de mulți istorici ca fiind mai aproape de realitate.

În 2015, artistul medical Richard Neave a folosit tehnici criminalistice pentru a reconstrui chipul unui bărbat iudeu, studiind cranii semite. Portretul rezultat înfățișa un chip lat, ochi închiși la culoare, o barbă deasă și păr scurt și creț.

Noua imagine generată de AI – cu toate că are impact emoțional – urmează, inevitabil, același tipar vizual de influență occidentală. Este expresivă, dar nu neapărat fidelă. Nu reflectă neapărat contextul etnic, geografic și istoric în care a trăit Iisus.

Imaginea generată cu ajutorul platformei Midjourney pornește de la Giulgiu, dar adaugă interpretări vizuale moderne, modelate de baza de date și de așteptările culturale. Chiar dacă AI-ul poate reda expresii umane convingătoare – zâmbetul, clipitul sau rugăciunea – nu poate confirma dacă acea față este cu adevărat cea a lui Iisus.

Alții au subliniat că tehnologia l-a făcut pe Iisus să pară alb, deși, în realitate, ar fi fost originar din Orientul Mijlociu și ar fi avut un ten mai închis.

Ce reușește însă este să reaprindă curiozitatea, să pună întrebări și să aducă în centrul atenției un artefact despre care s-au scris sute de lucrări științifice, dar care continuă să rămână învăluit în mister.