Din cuprinsul articolului
Două asistente medicale care au activat în fostul centru de vaccinare din Vama Petea au fost condamnate de instanță după ce au recunoscut că au vândut sute de adeverințe false de vaccinare anti-COVID-19 în schimbul unor sume consistente de bani.
Decizia nu doar că redeschide discuția despre integritate în sistemul medical, ci scoate la lumină amploarea corupției din timpul pandemiei.
Adeverințe false de vaccinare, direct în Registrul Național
Potrivit DNA, una dintre asistente a introdus în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) datele aferente a 173 de persoane care nu au primit niciodată serul. În schimbul acestui serviciu, a încasat 24.250 de euro. Doar un caz a fost „rezolvat” gratuit.
Faptele s-au petrecut între septembrie și noiembrie 2021, perioadă în care presiunea socială și economică asupra celor nevaccinați atinsese cote ridicate. De această nevoie a profitat asistenta, care a transformat registrul oficial într-o bază fictivă pentru sute de certificate false.
Acordul de recunoaștere a vinovăției a dus la o condamnare de 3 ani cu suspendare. Judecătorii au decis și confiscarea mitei primite, dar și a altor sume nejustificate, pe care anchetatorii le suspectează ca provenind din activități similare.
A doua asistentă, mai puține adeverințe, dar tot condamnată
Cea de-a doua asistentă medicală a eliberat 24 de adeverințe false și a fost condamnată la 2 ani și 6 luni cu suspendare. În cazul ei, instanța a dispus confiscarea sumei de 9.155 de euro, iar interdicția de a profesa ca asistent medical rămâne valabilă timp de un an.
Vaccinuri doar pe hârtie, certificate la cerere
Cele două condamnări scot în evidență cât de ușor a putut fi compromis un sistem creat pentru a proteja sănătatea publică. În loc să funcționeze ca un instrument de siguranță națională, platforma de evidență a vaccinării a fost transformată, în mâinile unor angajați corupți, într-o fabrică de certificate false.
Problema adeverințelor fictive nu este una izolată în România. Potrivit Ministerului Sănătății, zeci de anchete au fost deschise în perioada 2021–2023 pe această temă, însă puține cazuri au ajuns la condamnări definitive. În majoritatea situațiilor, cei implicați au invocat presiunea socială sau neîncrederea în vaccinuri.
Ce spune legea
Falsul informatic și falsul intelectual, în combinație cu luarea de mită, constituie o triadă frecvent întâlnită în cazurile de certificate false. Potrivit Codului Penal, fiecare dintre aceste infracțiuni poate atrage pedepse între 2 și 7 ani de închisoare. Condamnările cu suspendare rămân controversate în opinia publică, mai ales în contextul unei pandemii care a generat zeci de mii de decese în România.
Deși nu au ajuns în detenție, cele două asistente au pierdut dreptul de a mai profesa. Într-un sistem medical deja marcat de lipsa personalului calificat, astfel de cazuri pun presiune suplimentară pe încrederea pacienților.
Falsificarea datelor medicale lovește direct în ideea de responsabilitate profesională. Când chiar cei care ar trebui să asigure protecția sănătății publice încalcă legea, riscul nu este doar juridic, ci și de ordin etic și social.
