Din cuprinsul articolului
Atenție! 75% din cancerele pulmonare, depistate prea târziu. Anual, 10.770 de români mor din cauza acestui tip de cancer. Cea mai vulnerabilă categorie…
Ziua Mondială de luptă împotriva Cancerului Pulmonar, marcată astăzi, 1 august, găsește România din nou fără un plan național de prevenție.
Totuși, cancerul pulmonar reprezintă prima cauză de mortalitate între toate cancerele, iar statisticile arată că, anual, 10.770 de români sunt uciși.
Potrivit cifrelor înregistrate de Medisprof, cel mai mare spital privat de oncologie din vestul țării, victime sigure în fața acestei afecțiuni sunt pacienții cu vârste între 60 și 70 de ani.
Conform Globocan, în România sunt diagnosticate anual aproape 100.000 de cazuri noi de cancer, iar pe primul loc se situează cancerul colorectal cu aproape 13.000 de cazuri nou diagnosticate.
Urmează apoi cancerul de plămân cu peste 12.000 de cazuri noi și cancerul mamar cu 12.000.
De altfel, cancerul mamar reprezintă cel mai des întâlnit tip de cancer la femei, în timp ce la bărbați predomină diagnosticul de cancerul pulmonar.
70% dintre pacienți sunt bărbați
Mai mult, potrivit cifrelor înregistrate de Medisprof, cel mai mare spital privat de oncologie din vestul țării, dintre pacienții diagnosticați cu cancer bronhopulmonar care au urmat tratament chimioterapeutic și radioterapeutic în 2021, 70% au fost bărbați.
Dintre aceștia, cea mai mare rată deces la doi ani de la descoperirea bolii – 70% – a fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârstă cuprinsă între 60 și 70 de ani, deși cancerul pulmonar poate fi complet prevenit.
”Incidența cancerului crește cu vârsta. Practic cu cât înaintăm în vârstă, avem risc mai mare de a dezvolta o formă de cancer.
Factorii de risc
Când vorbim despre cancer pulmonar, în primul rând vorbim despre expunerea directă la fumul de țigară, iar studiile au arătat o relație clară între această afecțiune și fumatul intensiv, adică a aproximativ 20 de țigarete pe zi, timp de 25 de ani.
Se adaugă pe lista factorilor de risc și expunerea pasivă prelungită la fumul de țigară, expunerea la radon, la particule diesel sau la azbest.
Fiecare dintre acești factori cancerigeni are nevoie de un timp prelungit de expunere, se pot chiar adăuga mai mulți pe parcursul vieții unei persoane și, astfel, ajunge să crească riscul de apariție a cancerului pulmonar la pacienții din categoria de vârstă de peste 60 ani”, explică Dr. Ciprian Petru Sturz, medic specialist pneumologie în cadrul Medisprof.
Programele de screening reduc mortalitatea
Medicul atrage atenția asupra faptului că expunerea prelungită la diverse noxe cu potențial cancerigen provoacă de obicei boli cronice respiratorii, a căror simptomatologie o poate masca pe cea a unui cancer pulmonar, ceea ce îi face dificilă depistarea precoce.
”Lipsa de programe de screening pentru pacienții cu risc de cancer pulmonar, respectiv o urmărire deficitară a stării de sănătate, coroborată cu o complianță în general scăzută a acestei categorii de vârstă, pot fi incriminate în depistarea tardivă a cancerului pulmonar.
Depistat în stadiu avansat, cancerul pulmonar determină o mortalitate crescută a pacienților de peste 60 de ani, cu atât mai mult cu cât pacienții din această categorie de vârstă prezintă și comorbidități”, explică medicul specialist.
Cu toate acestea, România nu dispune de o strategie națională de promovare a prevenției bolilor cronice netransmisibile, iar un program pilot pentru screening de cancer bronhopulmonar este prevăzut abia în 2025, deși autoritățile estimează că, în prezent, aproximativ 75% sunt diagnosticate în stadii tardive.
